Sursa citată precizează că, potrivit Ministerului Finanțelor, „inițiativele legislative care au drept obiect retragerea sau anularea angajamentului asumat de stat cu referire la creditele de urgență acordate celor trei bănci de către Banca Națională a Moldovei, ar avea ca efect necesitatea combaterii consecințelor emisiunii monetare neacoperite de monedă care au avut loc șase ani în urmă. Aceasta va alimenta riscurile pro-inflaționiste pe termen lung, care la rândul său va afecta potențialul activității economice a Republicii Moldova.”

Instituția explică că „la fel, aceasta ar putea afecta și piața valorilor mobiliare de stat (VMS), existând o probabilitate mare de creștere a ratelor dobânzii la acestea din cauza perceperii titlurilor de stat drept instrumente financiare cu un risc ridicat. Creșterea ratelor dobânzilor la VMS, va pune presiune pe bugetul de stat din contul creșterii costurilor de deservire a instrumentelor de datorie emise de Ministerul Finanțelor.”

„Pe cale de consecință, neonorarea plăților pentru obligațiunile de stat emise în temeiul Legii nr. 235/2016 ar putea conduce la decapitalizarea Băncii Naționale a Moldovei. Ca urmare, bugetul de stat va suporta cheltuieli suplimentare pentru deservirea VMS emise pentru majorarea capitalului statutar al Băncii Naționale a Moldovei, deoarece, conform articolului 19 alin. (6) din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, „în cazul în care la finele anului financiar nivelul capitalului statutar scade sub 4% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naționale, Guvernul, în persoana Ministerului Finanțelor, în decurs de 60 de zile după primirea raportului auditorului extern asupra situațiilor financiare ale Băncii Naționale, transferă Băncii Naționale o contribuție de capital în VMS  la o rată a dobânzii de piață, în volumul necesar pentru majorarea capitalului statutar până la 4% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naționale”.”

Totodată, Ministerul Finanțelor precizează că Legea nr. 235/2016 a făcut obiectul coordonării cu Fondul Monetar Internațional. Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a „folosi toate transferurile viitoare ale profiturilor Băncii Naționale a Moldovei Guvernului pentru a răscumpăra aceste valori mobiliare, începând cu tranșele cu termenul de plată mai îndepărtat, reducând datoria publică internă”. Astfel, acțiunile de natură să afecteze independența Băncii Naționale și viabilitatea bilanțului acesteia pot compromite grav relațiile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional.   

Prin urmare, potrivit Ministerului, o eventuală neonorare a obligațiunilor de plată de către Guvern, care ar trebui să conducă la anunțarea default-ului tehnic, ar fi un semnal îngrijorător pentru partenerii de dezvoltare, investitorii străini și populație, creând dubii privind capacitatea și intenția Republicii Moldova de a-și onora obligațiunile financiare, și ar putea conduce la sistarea sau suspendarea mai multor finanțări și investiții, la scăderea ratingului de țară și la agravarea condițiilor de atragere a finanțărilor interne și externe în viitor.

Amintim că aborgarea „legii miliardului” a fost votată pe 9 aprilie de deputații PSRM și ai Partidului Șor, în pofida faptului că, anterior, o inițiativă similară a fost declarată neconstituțională de către Înalta Curte.