Principiul de condiționalitate va domina procesul de reformă din R.Moldova, titrează Adevărul. Declarația Parteneriatului Estic de la Bruxelles reiterează faptul că accesul la asistență financiară va fi condiționat cu reforme concrete, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru IPN. În opinia politologului, principiul de condiționalitate va domina procesul de reformă, fără abateri. Dionis Cenușă trece în revistă o serie de avantaje pentru Moldova, care reies din Declarația de la Bruxelles. Din perspectiva economică apar noi resurse financiare, precum Fondul European pentru Dezvoltare Durabilă, din care vor putea fi finanțate diverse proiecte de infrastructură, transport etc., comentează politologul.   Potrivit lui, pentru a diminua povara financiară și riscurile economice ale companiilor din Moldova și alte țări ale Parteneriatului, UE va pune la dispoziția lor împrumuturi în moneda națională.

Ziarul Național scrie că după ce Delegația UE la Chișinău a precizat că Johannes Hahn, comisarul european pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, nu a anunțat la Bruxelles deblocarea asistenței macrofinanciare și nici disbursarea sigură a primei tranșe din cele 100 de milioane de euro în primul trimestru al anului 2018, așa cum a anunțat Guvernul R. Moldova, Ministerul Finanțelor a făcut mai multe precizări. Ministerul Finanțelor arată, într-un comunicat de presă, că e vorba de finanțări separate, care diferă atât prin sumă de bani alocată, cât și prin condițiile de acordare. Potrivit Ministerului Finanțelor, suportul bugetar din partea UE este acordat sub formă de granturi pentru reformele sectoriale implementate deja în anul 2016.

Așadar, va ploua cu bani încă până la finele anului curent. Asta e chiar peste așteptările primului ministru, remarcă Petru Bogatu în deschide.md. Până la urmă, Republica Moldova va primi 100 de milioane de euro, dintre care 40 de milioane de euro sub formă de grant, în urma semnării în ziua de joi a Acordului privind asistența macrofinanciară. Autorul menționează că insistă asupra acestui subiect  pentru că, în mod normal, în calea împrumutului cu pricina nu ar fi trebuit să existe obstacole. Acordarea lui părea o chestiune pur tehnică. Nimeni nu a pus la îndoială venirea banilor europeni până în momentul în care unele partide ale opoziției extraparlamentare au cerut blocarea sprijinului financiar din cauza adoptării sistemului de vot mixt. PAS, PPDA și PLDM au reușit chiar să impună în Parlamentul European (PE) dezbateri pe tema reformei electorale din Republica Moldova. Și spiritele s-au încins. Astfel, lupta politică internă a fost transferată pe teren european, unde s-au dat bătălii oratorice crâncene.

Analistul politic Iulian Chifu se referă în editorialul său din deschide.md la inițiativa unui referendum împotriva votului mixt lansată de societatea civilă și susținută de un număr de partide politice – PCRM, PPDA, PN. Potrivit editorialistului referendumul pe o temă tehnică, care nu aduce venituri, bunăstare și avantaje cetățeanului Republicii Moldova, pe care nu o înțelege, a cărei miză e simpla bătălie politică, e unul sortit eșecului. Oricâtă mobilizare s-ar face, oricâtă tehnologie de comunicare pe tema “combaterii Oligarhului Rău care a Capturat Statul” ar răspândi, referendumul nu are sorți de izbândă, din contra, e menit să compromită prin eșec. 

Și portalul Tribuna susține că în termeni legali, organizarea referendumului anunțat de societatea civilă, privind revizuirea sistemului electoral până la următoarele alegeri parlamentare este prea puțin posibilă. Totodată, există o mulțime de pietre subacvatice care fac foarte posibil eșecul acestei idei.