Constatările studiului, condus de Murdoch Children's Research Institute (MCRI) din Australia și de compania de biotehnologie Organovo din Statele Unite, au fost publicate luni în jurnalul științific Nature Materials.

Cercetarea a demonstrat modul în care bioprintarea 3D a celulelor stem poate produce țesut renal necesar pentru transplanturi.

În mod similar cu stoarcerea pastei de dinți dintr-un tub, bioimprimantele 3D bazate pe tehnologia extrudării folosesc o "bio-cerneală" alcătuită dintr-o pastă de celule stem, "stoarsă" printr-o pipetă ghidată cu ajutorul computerului pentru a crea țesut viu artificial.

Deși rinichii bioimprimați aveau dimensiunea unei unghii, toți au prezentat o structură similară cu cea a unui rinichi real - inclusiv structurile de filtrare numite nefroni - și au fost folosiți de cercetători pentru a examina toxicitatea unor substanțe medicamentoase despre care se știe că provoacă leziuni renale la oameni.

"Vătămarea renală indusă de medicamente este un efect secundar major și dificil de prezis în cadrul studiilor pe animale. Bioprintarea rinichilor umani este o abordare practică pentru testarea toxicității înainte de utilizare", a declarat Melissa Little din cadrul MCRI.

Având în vedere capacitatea de a genera un număr mare de țesuturi renale vii cu o calitate stabilă direct din celule stem umane, Little consideră că această tehnologie aduce mai aproape de realitate tratamentul renal personalizat și, în cele din urmă, țesutul renal transplantabil.

"Calea către terapia de substituție renală care utilizează țesut renal derivat din celule stem necesită creșterea masivă a numărului de structuri nefronice prezente în țesutul ce trebuie transplantat", a precizat ea.

"Prin utilizarea bioimprimării bazată pe extrudare am îmbunătățit numărul final de nefroni, ceea ce va hotărî în cele din urmă dacă putem transplanta aceste țesuturi la oameni", a adăugat Melissa Little.