Migrația populației din ultimul deceniu este o reacție la modul defectuos de guvernare a Republicii Moldova. Demografii, care atestă al treilea val al emigrației, susțin că factorul economic rămâne principala cauză a emigrației excesive. Și experții în economie se arată îngrijorați de exodul populației. 

Cel de-al treilea val al emigrației a început în anul 2009, astfel, de aproape zece ani, din Republica Moldova pleacă tinerii, cetățenii cu vârsta de până la 30-35 de ani. Motivele ar fi instabilitatea politică și economică și faptul că tinerii nu se pot integra în câmpul muncii, explică demograful Valeriu Sainsus.

„Migrația intervine mai mult din considerentul instabilității economice și sociale din țară, a salariilor foarte reduse și a diminuării veniturilor în familii. Devalorizarea salariilor este un factor al emigrației, deoarece cheltuielile pentru întreținerea vieții au crescut foarte mult”, a constatat Valeriu Sainsus.

Pe de altă parte, expertul atenționează că Republica Moldova este deja la etapa devastării demografice.

„Potențialul de migrație a țării s-a redus simțitor, țara nu mai are rezerve și resurse ce ar putea genera exod masiv de emigranții”.

Și economiștii trag semnale de alarmă. Plecarea masivă a populației active din țară duce la stagnare economică. După cum afirmă expertul economic Viorel Gârbu, autoritățile poartă o vină pentru că cetățenii Republicii Moldova aleg să trăiască în alte țări.

„Populația Republicii Moldova lucrează peste hotare și nu aici. Acest fapt este foarte negativ. Efectiv, în Republica Moldova nu se produce nimic, activitatea economică este una foarte pasivă fără a crea anumite speranțe de dezvoltare economică pe viitor. Iar faptul că pleacă tinerii diminuează și mai mult potențialul de creștere economică a Republicii Moldova. Este o politică la nivel de Guvern, defectuoasă, cetățenii înțeleg că nu-și pot lega viitorul de Republica Moldova. Dimensiunea care este importantă în acest sens nu este doar salariul. Se poate câștiga bine și în Republica Moldova, dacă Guvernul, Banca Națională și alte autorități s-ar fi întors cu fața spre cetățean. Atât timp cât aceste instituții activează detașat de modul în care evoluează lucrurile în Republica Moldova, cetățeanul fiind în imposibilitatea să schimbe lucrurile, alege ce-i mai rămâne - să plece din Republica Moldova”, a precizat Viorel Gârbu.

Biroul Național de Statistică a anunțat că numărul preliminar al populației stabile în Republica Moldova la începutul anului a fost de peste 3, 5 milioane, în scădere cu 2,2 mii de persoane, comparativ cu anul 2016. Mai mult de jumătate din populația țării o constituie locuitorii mediului rural, peste două milioane de persoane, ceea ce constituie 57,3% din numărul total al populației. Totodată, numărul populației din mediul urban este de peste 1,5 milioane, ceea ce constituie 42,7%.

Numărul populației stabile la 1 ianuarie 2017 nu are la bază datele Recensământului populației și al Locuințelor 2014.

Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, în afara țării se află peste 800.000 de cetățeni ai Republicii Moldova.