Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit joi pe Michel Barnier, fost comisar european și negociator al Uniunii Europene pentru Brexit, în funcția de prim-ministru și l-a însărcinat cu formarea unui nou guvern, în speranța de a pune capăt săptămânilor de blocaj politic după alegerile anticipate care au generat un parlament fragmentat, fără majoritate, scrie HotNews. 

Barnier va avea provocarea extrem de complicată de a impune reformele și bugetul pentru 2025, într-un parlament fără majoritate, într-un moment în care Franța este presată de Comisia Europeană și de piețele de obligațiuni să își reducă deficitul.

La 73 de ani, Michel Barnier va fi cel mai vârstnic prim-ministru al Franței. El îi va înlocui pe Gabriel Attal, cel mai tânăr premier, care are acum 35 de ani.

Planul lui Macron de a convoca alegeri parlamentare anticipate în luna iunie, după înfrângerea din scrutinul europarlamentar, a avut un rezultat incert. Coaliția sa de centru a pierdut zeci de mandate și niciun partid nu a obținut o majoritate absolută.

Alianța de stânga Noul Front Popular (NFP – formată de partidul Franța Nesupusă, socialiști, ecologiști și comuniști) s-a clasat pe primul loc, dar Macron nu a mandatat-o să formeze un guvern, după ce celelalte partide au avertizat că vor respinge imediat propunerea. NFP o propusese la șefia guvernului pe Lucie Castets, o funcționară publică.

În ultimele săptămâni, Macron a luat în considerare o serie de potențiali prim-miniștri, dar niciunul nu a obținut suficient sprijin pentru a garanta un guvern stabil, care era criteriul său cheie.

Nu există nicio garanție că guvernul Barnier va reuși să convingă parlamentul să adopte reforme sau să-l mențină la putere pentru mult timp.

Dar Adunarea Națională (Rassemblement National – RN), de extremă dreapta, cel mai mare partid din parlament, a semnalat joi că nu îl va respinge imediat pe Barnier dacă acesta îndeplinește anumite condiții, scrie Reuters.

Barnier este un proeuropean convins și un politician de carieră moderat, dar și-a înăsprit considerabil discursul în timpul tentativei sale eșuate din 2021 de a obține susținerea partidului său conservator pentru alegerile prezidențiale, afirmând că imigrația a scăpat de sub control – un punct de vedere împărtășit de RN.

Melenchon cere proteste, Le Pen vrea respectare alegătorilor săi

Liderul Franței Nesupuse (LFI), partid de stânga radicală, Jean-Luc Melenchon, a anunțat joi că îndeamnă la proteste de stradă. Numirea lui Barnier, a spus Melenchon, arată că Macron a furat alegerile franceze.

Olivier Faure din partea Partidului Socialist și-a exprimat de asemenea îngrijorarea cu privire la decizia de astăzi.

„În toate democrațiile din lume, coaliția care iese învingătoare este cea care este chemată să formeze un guvern. Niciodată partidul care a pierdut alegerile. Crearea acestui precedent ar fi dramatică și periculoasă pentru instituțiile însele”,  a scris el.

Marine Le Pen, lidera RN, partidul de extremă-dreapta francez, care a obținut un rezultat spectaculos la alegerile anticipate din vară, a anunțat de asemenea că nu va face parte dintr-un guvern condus de Barnier.

„Așa cum l-am anunțat pe președintele Republicii, vom cere ca noul șef al guvernului să-i respecte pe cei 11 milioane de francezi care au votat pentru Rassemblement National, să-i respecte pe ei și ideile lor. Vom fi foarte atenți la proiectul pe care îl va prezenta și ne vom asigura că aspirațiile alegătorilor noștri, care reprezintă o treime din populația Franței, sunt auzite și respectate”,  a spus Le Pen.

Cine este Michel Barnier 

Cu o experiență politică solidă în Franța și la Bruxelles, Michel Barnier are reputația unui bun mediator: el a fost negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit atunci când Regatul Unit a părăsit blocul comunitar.

Înainte de aceasta, el a fost ministru în mai multe rânduri începând din 1993, în special sub președințiile lui Jacques Chirac și Nicolas Sarkozy.

Acum va trebui să își folosească toate abilitățile diplomatice pentru a forma un guvern capabil să scape de eventualele moțiuni de cenzură parlamentară și să pună capăt celei mai grave crize politice franceze din ultimii cincizeci de ani, scrie AFP.

Sarcina, scrie agenția franceză de presă, pare o misiune imposibilă, având în vedere că o coaliție viabilă nu există deocamdată.

Între timp, miniștrii care au demisionat vor rămâne în funcție pentru a continua să gestioneze afacerile curente, în timp ce au loc negocieri cu partidele, pe care mulți le prevăd lungi și dificile.