Pe 27 august, cu 31 de ani în urmă, Republica Moldova și-a proclamat independența față de URSS în urma votului a circa 1 milion de oameni adunați în Piața Marii Adunări Naționale (1/4 din întreaga populație de atunci) și a celor 274 de deputați din 300 aleși în primul Parlament al Republicii Moldova. 

Chiar dacă declarația de Independență a fost adoptată în 1991, mișcarea de renaștere națională a început în anul 1989. Prima adunare națională de impulsionare a conștiinței naționale a avut loc pe 27 august 1989 cu participarea a 750.000 de oameni în Piața Victoriei din Chișinău (Astăzi PMAN). În cadrul adunării a fost cerută decretarea limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin. 

Ion Ungureanu, Nicolae Dabija, Grigore Vieru sunt doar câteva personalități notorii care au impulsionat dorința de afirmare și au militat pentru revenirea la identitatea romanescă în spiritul valorilor naționale. Ion și Doina Aldea-Teodorovici s-au remarcat prin mesajul valoros transmis națiunii care a deranjat forța politica opusă. Aceasta cu vârf și îndesat a sabotat orice mișcare firească de afirmare a revendicărilor națiunii. Vocile puternice care au dat suflu renașterii au fost cenzurate, asuprite și împiedicate de a cere ceea ce li se cuvine - revenirea la identitatea românească. 

Acea perioadă a pus bazele unei societăți care, ulterior, a simțit în unison dorința de eliberare de sub dominarea imperialismului sovietic.

Pe 27 august, acum 31 de ani, spațiul de la este de Prut, prin dorința de autodeterminare, și-a proclamat independența. Actul fondator al noului stat format, Republica Moldova, a fost adoptat de către Parlament. Din nefericire, declarația de Independență a ars în aprilie 2009 în contextul masivelor proteste de la Chișinău împotriva regimului comunist. Consiliul Suprem al RSS Moldoveneasca a fost denumit, la 23 mai 1991, Parlamentul Republicii Moldova. 

Cu un an înainte de proclamarea independenței, pe 3 septembrie 1990, Mircea Snegur a fost numit președinte al RSS Moldovenească. Acesta este considerat primul președinte al Republicii Moldova. 

Este absolut inevitabil să nu menționăm, în acest context, despre relațiile bilaterale dintre România și Republica Moldova. Trei decenii de relații diplomatice au cunoscut perioade tensionate, prin care s-a încercat distanțarea Chișinăului de București, dar niciodată, nici pe un mal de Prut, nu s-a stins flacăra identității. 

După 31 de ani, ne bucurăm de buna cooperare dintre cele două state care oferă cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului o perspectivă de reiterare a valorilor românești. Experiența noastră, de studenți originari din Basarabia (Republica Moldova), care își fac studiile în România, este un exemplu de bune practici care întăresc parteneriatul strategic bilateral. România a fost aproape de Republica Moldova în temeiul conexiunilor de istorie, limbă și tradiție. Ne unește cultura, ne unesc valorile, acesta fapt a fost mereu un prilej de a avea un dialog constructiv și de a ne sprijini reciproc. 

Anual, mii de tineri din Republica Moldova aleg să-și continuie studiile în România. Statul Român a elaborat o metodologie de admitere pentru etnicii români din Basarabia, care le oferă tinerilor o perspectivă mai bună asupra educației. Studenții și elevii din Republica Moldova dispun de mai multe facilități venind la studii în România, cum ar fi reducere de 50% pentru transportul feroviar, cămine gratuite sau reduceri considerabile pentru cazarea în cămine, locuri bugetare cu bursă, respectiv, locuri bugetare fără bursă. Mai mult, începând cu anul universitar 2023-2024, bursele etnicilor români se vor majora de la 300 RON/lună la cel puțin 700 RON/lună, care se vor acorda și pe perioada verii.

Astăzi privim cu multă înverșunare spre un viitor luminos pentru Republica Moldova, chiar dacă trăim timpuri tensionate, timpuri în care un stat agresor atentează la integritatea teritorială a unui stat liber, dorind, pe această cale să-i distrugă identitatea națională. Va trebui să depunem eforturi constante pentru a demonstra lumii întregi că Republica Moldova este parte a lumii democratice și împărtășeste valorile pro-occidentale. Suntem ferm convinși că integrarea europeană este unica soluție viabilă pentru ca acest stat să prospere și să ofere cetățenilor săi un trai mai bun și sigur, acasă! – a spus Cristin Murafa, Președinte FTB.