În cadrul congresului, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că Legislativul va examina un proiect de lege care prevede incriminarea negării foametei organizate, iar reprezentanții foștilor deportați au cerut adoptarea unor măsuri suplimentare pentru protejarea memoriei victimelor, inclusiv înființarea unui Institut al Memoriei.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu a declarat, în debutul evenimentului, că parcursul european al Republicii Moldova presupune asumarea trecutului, condamnarea regimurilor totalitare și respectarea demnității umane. Potrivit președintelui Parlamentului, adevărul despre crimele regimului comunist nu poate fi șters, iar memoria acestora trebuie transmisă generațiilor viitoare.

„Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr al cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului, cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora. Republica Moldova merge pe calea europeană, iar Europa înseamnă și asumarea trecutului, condamnarea regimurilor totalitare și respectul pentru demnitatea umană”, a spus președintele Parlamentului.

Totodată, Igor Grosu a subliniat că, în urma rezoluției adoptate la prima ediție a Congresului Național al Memoriei, Parlamentul a elaborat o inițiativă legislativă care urmează să fie examinată în primă lectură și care prevede incriminarea negării sau contestării în public a foametei provocate de regimul totalitar comunist, precum și consolidarea cadrului legal privind memoria victimelor represiunilor politice.

Președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postică, a afirmat că victimele foametei din 1946–1947 nu au murit din cauza secetei sau a sărăciei, ci în urma unei politici deliberate a regimului sovietic de înfometare a populației. Alexandru Postică a subliniat că data de 28 iunie marchează începutul ocupației sovietice, al deportărilor și al represiunilor, fiind totodată un moment de comemorare și de asumare a responsabilității față de trecut. El a amintit că, de peste două decenii, Asociația pe care o conduce a sprijinit supraviețuitorii represiunilor, a cerut recunoașterea și repararea nedreptăților istorice și a organizat acțiuni de comemorare, inclusiv în perioade în care acestea întâmpinau rezistență.

„Foametea organizată și deportările sovietice sunt două crime, două momente în care statul sovietic a folosit în mod deliberat suferința ca instrument de dominație. Aceste date sunt argumente pentru care Republica Moldova are nevoie, în acest an, de pași concreți și ireversibili. Vorbim despre o lege care să condamne negarea publică a crimelor comunismului, pentru că revizionismul nu este o opinie, ci o nouă agresiune împotriva victimelor care mai trăiesc printre noi. Avem nevoie de un Institut al Memoriei, o instituție națională permanentă care să coordoneze cercetarea, educația și sprijinul comunitar, după modelul celor care există deja în țările baltice, Polonia și Germania”, a declarat Alexandru Postică.

În cadrul unui material video prezentat la deschiderea Congresului Național al Memoriei, realizat în cadrul emisiunii „Pastila de Istorie” de la TVR Moldova, Marcela Cibotaru, victimă a represiunilor sovietice, a rememorat drama deportării familiei sale în timpul celui de-al doilea val de deportări din 5–6 iulie 1949.

„În 1950 a fost luată mama, cu mine în brațe, aveam un an și zece luni. (...) Prima mea amintire din copilărie este că m-am trezit dormind în gară, pe niște saci. Când am ridicat capul și nu am văzut pe nimeni în jurul meu, am vrut să plâng. Apoi am văzut-o pe mama alergând spre mine, slabă, cu ochii în fundul capului. Privirea ei nu o voi uita niciodată”, mărturisește Marcela Cibotaru în materialul video.

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei este organizată de Consiliul Memoriei și Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Prin organizarea acestui eveniment, autoritățile transmit că, reafirmă importanța educației istorice, a promovării valorilor democratice și a cultivării respectului față de memoria victimelor represiunilor politice.

Citește și: „A fost începutul uneia dintre cele mai grele perioade din istoria noastră”. Mesajul lui Alexandru Munteanu la 86 de ani de la ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică

Citește și:  Se împlinesc 86 de ani de la ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică