Mesaje electorale de la Moscova și Washington și noi orizonturi de război. Op-Ed de Anatol Țăranu

  • 15 Martie 08:22
Mesaje electorale de la Moscova și Washington și noi orizonturi de război. Op-Ed de Anatol Țăranu

O catastrofă militară a Ucrainei cu siguranță va însemna replicarea catastrofei asupra Republicii Moldova. În 1918, într-o situație asemănătoare a dezastrului iminent, Basarabia a fost salvată de Unirea cu România. Și astăzi soluția salvatoare pentru Moldova la est de Prut este aceeași, doar că problema constă în vizionarismul clasei politice de la Chișinău. Iar fereastra de oportunitate, cel mai probabil, se va închide la sfârșitul anului 2024, condamnându-i pe moldoveni să devină repetenți ai lecției de istorie neînsușite...

Discursul lui Vladimir Putin din acest an rostit în Adunarea Federală a fost nu numai cel mai lung din tot mandatul lui prezidențial, ci și unul eminamente electoral. Cu două săptămâni și jumătate înainte de alegerile prezidențiale din Rusia, liderul de la Kremlin a prezentat un program de șase ani, în care a schițat ceea ce crede că este cel mai important pentru el personal – problema războiului. Mesajul transmis se referă la importanța deosebită a momentului actual: în ochii lui Putin, Rusia a trecut peste un anumit reper geopolitic, dincolo de care s-a stabilit avantajul său strategic pe termen lung. Putin a vorbit în fața Parlamentului de parcă ar fi sigur că piatra de hotar fusese deja depășită, iar în retorica lui tot mai deslușit a sunat încrederea în sine și mândria. Rusia a preluat inițiativa militară și a trecut la ofensivă, a anunțat liderul rus.

Ambiție ce nu trebuie subestimată

În același timp, Putin a recurs în mesajul său la o retorică cu nuanțe noi, deosebite de cele la care apela la începutul războiului. Dacă în urmă cu un an Putin s-a concentrat pe ideea protejării „pământului nostru” și a recurs la retorică defensivă și chiar sacrificială, acum în mesajul său sună notele unui învingător, care vorbește nu în numele unei victime geopolitice, ci în numele unei „forțe mari, atotsuficiente” antrenată într-un nou „război sfânt”. Această schimbare se explică prin credința tot mai mare a conducerii ruse în avantajul militar al Rusiei în războiul cu Ucraina, crescută pe fundalul sentimentului de slăbiciune și dezunire a Occidentului.

Ar fi o mare eroare să fie subestimată ambiția acestui mesaj. Aceste afirmații ale liderului rus nu par să fie propagandă goală, ci mai degrabă o reflectare a planurilor de expansiune ideologică, un fel de export al „putinismului” în exterior și semnal de încurajare pentru potențialii „prieteni” din spațiul pretinsei „lumi ruse”. Cu alte cuvinte, câmpul de luptă geopolitică pentru valori și noi anexări de teritoriu se afirmă cu nouă putere în politica promovată de Federația Rusă, iar Putin se simte mai încrezător ca niciodată ca îndrumător al acestei politici.

Intenția neclintită a Kremlinului de a continua războiul

Totodată, Putin interpretează sensul războiului pentru publicul intern, vorbind despre „legendara primăvară rusă” și despre râvnita „Novorosie”, glorifică personalul militar care participă la război, se laudă cu devotamentul și sacrificiul lor pentru „patria cetățenilor”, elogiază unitatea lor, disponibilitatea de a lucra în trei schimburi și de a suporta lipsuri materiale în numele victoriei în război. Sigur de susținerea masivă pe interior, Putin a formulat și apelul către Occident, care în acest context a devenit probabil cel mai important element al mesajului. Putin nu s-a zgârcit cu amenințările către aliații Ucrainei, vorbind despre  „forțele nucleare în plină desfășurare pentru luptă”, despre sistemul de rachete strategice Sarmat deja livrate trupelor, despre sistemele hipersonice Kinjal și Zircon care sunt deja în uz și așa mai departe.

Pe acest fundal președintele rus a abordat subiectul dialogului cu Statele Unite, care, potrivit lui, este posibil doar în condițiile enunțate de Rusia. Putin a anunțat că autoritățile ruse sunt pregătite să conducă un dialog strategic cu Washingtonul, însă doar unul „incluziv”, adică împreună cu căutarea unei soluții pentru Ucraina. În realitate, aceasta înseamnă că Rusia cere ca Statele Unite să fie de acord cu împărțirea teritorială a Ucrainei, ceea ce este nerealist în circumstanțele actuale.

Putin a considerat, de asemenea, necesar să răspundă temerilor tot mai mari că Rusia intenționează să atace Europa. Numindu-le „prostii”, el imediat și-a îndreptat atenția către Occident, acuzându-l că planifică atacuri asupra teritoriului rus. Putin a menționat, de asemenea, declarația lui Macron despre posibila trimitere a trupelor occidentale în Ucraina, amenințând astfel de contingente militare cu „consecințe tragice”, iar lumea cu distrugerea civilizației umane ca urmare a războiului nuclear. Toate aceste elemente ale mesajului lui Putin vorbesc despre intenția neclintită a Kremlinului de a continua războiul în Ucraina, inclusiv cu extinderea ofensivei ruse pe direcția Odesa, fapt care va pune Republica Moldova în pericol nemijlocit privind posibila invazie militară rusă.

A doua „trezire” a Congresului american?

La o distanță de o săptămână de la discursul electoral al lui Putin și președintele american Joe Biden s-a adresat membrilor Congresului american cu discursul său anual privind starea națiunii. După cum notează Bloomberg, discursul actualului președinte american a devenit în mare parte pre-electoral și „anti-Trump”. O parte însemnată a discursului lui Biden a fost consacrată importanței continuării de către SUA a sprijinului Ucrainei în războiul cu Rusia.

Biden a vorbit Congresului american despre războiul din Ucraina, făcând o paralelă între discursul său și acel cu care al 32-lea președinte american Franklin Roosevelt s-a adresat națiunii în ianuarie 1941. Atunci președintele Roosevelt a venit în sala Congresului pentru a avertiza națiunea americană despre pericolul care venea din partea lui Hitler în plin marș, care a declanșat războiul ce făcea ravagii în Europa. Scopul președintelui Roosevelt a fost să trezească Congresul și să avertizeze poporul american că acesta nu a fost un moment obișnuit. „Și da, scopul meu în seara asta este să trezesc Congresul și să avertizez poporul american că nici acesta nu este un moment obișnuit”, a spus președintele Biden, vorbind despre războiul din Ucraina.

Doi candidați și două viziuni

În opinia sa, Ucraina poate opri armata rusă și pe Vladimir Putin, dar pentru a face acest lucru Washingtonul trebuie să ofere Kievului armele necesare autoapărării. Biden a subliniat că Ucraina nu cere introducerea de trupe americane pe teritoriul său. Potrivit acestuia, nu există personal militar american în zona de conflict militar. „Dacă Statele Unite pleacă acum, vor pune Ucraina în pericol. Europa este în pericol. Lumea liberă este în pericol, încurajându-i pe cei care ne-ar face rău. Mesajul meu către președintele Putin este simplu. Noi nu vom da înapoi. Nu vom ceda. Eu nu voi ceda”, a spus Biden.

În discursul său Biden a subliniat că America este unul dintre fondatorii NATO, iar sarcinile de astăzi ale Alianței nu s-au schimbat – ele continuă să urmărească necesitatea prevenirii războaielor și a menținerii păcii. Potrivit președintelui SUA, NATO este acum mai puternică ca niciodată, menționând că Finlanda și Suedia s-au alăturat blocului în ultimii doi ani.

Aceste afirmații ale președintelui american în exercițiu contrastează cu declarațiile scandaloase ale lui Donald Trump, eventualul candidat republican la președinția SUA, în care acesta punea sub semnul întrebării disponibilitatea sa de a apăra aliații europeni din NATO în cazul unui atac rusesc. Abordarea lui Trump a rolului NATO în lume a trezit îngrijorare în mai multe capitale europene. Secretarul General NATO Stoltenberg a amintit, că succesul Alianței de până acum s-a bazat pe inviolabilitatea angajamentului apărării colective: „NATO a fost capabil să prevină un atac asupra Alianței timp de 75 de ani”, a declarat înaltul oficial al Alianței.

Două mesaje electorale despre neterminarea războiului

Două masaje electorale ale anului 2024, venite de la Moscova și Washington, lasă puțin loc de speranță privind terminarea războiului din Ucraina în acest an. Noile orizonturi de război se conturează pe fundalul unei Rusii tot mai mobilizate militar, care confruntă o Ucraină tot mai obosită și contrariată de incertitudinea unei susțineri robuste și garantate din partea Occidentului, în primul rând, din partea SUA cu perspectiva venirii la Casa Albă pe post de președinte a imprevizibilului Tramp.

O catastrofă militară a Ucrainei cu siguranță va însemna replicarea catastrofei asupra Republicii Moldova. În 1918, într-o situație asemănătoare a dezastrului iminent, Basarabia a fost salvată de Unirea cu România. Și astăzi soluția salvatoare pentru Moldova la est de Prut este aceeași, doar că problema constă în vizionarismul clasei politice de la Chișinău. Iar fereastra de oportunitate, cel mai probabil, se va închide la sfârșitul anului 2024, condamnându-i pe moldoveni să devină repetenți ai lecției de istorie neînsușite. 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Colectia de Jazz cu Daniela Nicolae
Meteo Chișinău
19,24
Cer senin
Umiditate:48 %
Vint:3,09 m/s
Tue
17
Wed
18
Thu
18
Fri
19
Sat
22
Arhivă Radio Chișinău