MEMORIAL BASARABEAN | V. Prohin: “În sistemul de învățământ al R. Moldova ar trebui să fie introduse schimbări” (p. II-a, AUDIO)

  • 19 Martie 2023 13:00
0%
00:00:00
00:00:00

Scriitorul V. Prohin, secretar de redacție al revistei “Alunelul”, fost redactor-șef adjunct al revistei “Basarabia”, a fost membru al Comisiei care a votat legislația lingvistică în anii 90, unul dintre persoanele care a votat revenirea la alfabetul latin. Invitatul emisiunii “Memorial Basarabean” își amintește despre acele momente, despre curajul de care au dat dovadă intelectualii, inițiatorii mișcării de renaștere națională, de revenire la lucrurile firești pentru limba și istoria noastră, care însă nu erau deloc comode pentru birocrația comunistă.

În anii 1985-90, fiind redactor-șef adjunct la revista “Nistru” (din 90 - “Basarabia”), am fost și deputat în Sovietul Suprem al RSSM. Ei, cum am devenit deputat fără vreo oarecare dorință sau intenție din partea mea - asta e o altă poveste.  Dar, în ceea ce ține de perioada renașterii naționale - startul pornește de la publicarea unui articol de Valentin Mândâcanu, în paginile revistei “Nistru”. În scurt timp după aceasta a fost creată o comisie pentru elaborarea legislației lingvictice.

- Acesta a însemnat și un act de curaj pentru acea perioadă?

- Acesta a fost un act de foarte- foarte mare curaj, care s-a datorat lui Dumitru Matcovschi. Fiindcă echipa de redacție rămânea aceeași - redactor resaponasbil eram eu, seceretar responsabil - Valeriu Babanschi, responsabil la proză - Eugenia David, la poezie - Victor Teleucă. Dar redactorul-șef e omul care deschide porțile revistei - adică ceea ce poate să meargă și ceea ce - din anumite motive, fie artistice, fie ideologice - nu poate să fie publicat. Și iată, Dumitru Matcovschi a avut acel mare curaj. După apariția artcolului semnat de V. Mândâcanu au fost publicate mai multe articole - de Vasile Bahnaru, de Constantin Tănase , de Silviu Berejan, Ion Buga, Ion Dumeniuc, Nicolae Mătcaș ș.a. - de foarte buni filologi și istorici. Și a fost creată o comisie, alcătuită din deputați și din scriitori, reprezentanți ai uniunilor de creație, în  frunte cu Ion Borșevici, atunci rector la  universitatea pedagogică ‘Ion Creangă” și deputat în sovietul suprem al republicii - ei hai mai simplu să zicem, în parlamentul republicii. Inițial am fost trimiși în mai multe republici, care de asemenea pregăteau o legislație lingvictică, pentru a ține cont de experiența lor “, își amintește V. Prohin.

Împreună cu Ion Borșevici și I. Gârul, Victor Prohin a plecat la Minsk, capitala republicii Bielarus. Acolo, în discuția cu președintele Uniunii Scriitorilor, Nil Ghilevici, au dscutat despre situația lingvistică din acea republică. Precum le-a mărturisit scriitorul, în Bielarus fusese adoptate trei limbi de stat în 1919, sau 24 - limbile rusă, bielarusă și idiș. La acel moment, în orașul Minsk, care la acea perioadă număra peste un milion de locuitori, era o singură școală cu predare în limba bielarusă. Iar celelelate - cu predare în limbile idiș, sau poloneză, dispăruseră.  După revenirea delegaților din mai multe republici, membrii comisiei au ținut cont de experiența acumulată și au ales modelul țărilor baltice, relatează Victor Prohin: Legislația noastră e mai apropiată de cea din Letonia - fiindcă situația demografică  în multe privințe era asemănătoare. La noi în republică erau atunci în jur de 65 procente de români basarabeni, sau moldoveni, cum se zicea și peste 30 la sută ucrainieni, ruși, bulgari, bulgari, găgăuzi, evrei ș. a. m. d.

Eu personal nu am avut multe idei constructive - a avut multe idei de bine Viorel Cuibotaru, fiul lui V-n Mâncanu - Emil Mândâcanu. Personal am avut două propuneri concrete - ținând cont de faptul că am colindat în calitate de ziarist toată republica și partea din stânga Nistrului și din dreapta, am propus ca termenii de implementare a legislațiiei lingvistice pentru orașele Tighina, Tiraspol, Râbnița să fie prelungite cu 4-5 ani. Ideea aceasta a fost acceptată de Borșevici și de alții. Noi credeam, cu multă naivitate, că peste 5-6 ani locuitorii R. Moldova au să cunoască româna. Dar nu a fost așa. Am mai avut o idee de bine - ca să mă laud și eu un pic - primul am lansat-o: pentru oamenii care activează în comerț, în judecătorie, în transportul urban etc. - adică unde vin oameni de diferite etnii - acel care cunoaște pe lângă limba rusă și româna - ei atunci se spunea moldovenească - să fie un adaos la salariu de 10 la sută. Iar din raioanele populate compact de găgăuzi și bulgari - dacă ei mai cunosc pe lângă limba lor și româna - să fie de semenea majorate salariile.

Cu această idee am venit personal câțiva deputați la Simion Cuzmici Grosul - la acea oră prim - secretar al comitetului central al P. C. din Moldova. Și el spunea - da , e binevenit, e binevenit.  Dar după ce am plecat, Nicolae Andronic, un om foarte de treabă, care ne-a ajutat mult când elaboram legislația lingvistică, zice că el a spus : Vot bâli tut kakie-to ciudaki! - (Iată au fost aici niște oameni ciudați). Mă gândesc că dacă ar fi fost aceptată această idee, foarte multă lume, pentru a avea un salariu ceva mai mărișor, ar fi vrut să învețe limba”, consideră invitatul.

În opinia scriitorului Victor Prohin, sistemul de învățământ din R. Moldova ar trebui să fie schimbat - în toate școlile, inclusiv cele alolongve, începâd cu clasa a V-a, majoritatea obiectelor ar trebui să fie studiate în limba populației autohtone - așa cum se întâmplă și în țările baltice: Pentru ce întreprinderi, instituții își pregătesc specialiști școlile alolngve - adică școlile ruse? Fiind deputat, am fost pe teritoriul unității administrative Găgăuzia. Această unitate a fost creată și cu scopul de a păstra tradițiile și limba populației de acolo. Adică cultura găgăuză, limba găgăuză. Dar în școli se studiază limba rusă. Am fost la un muzeu foarte frumos - Muzeul de Etnografie din Beșalma. Asta ce-i drept a fost demultișor - prin 1998 - și n-am vzut nici o inscripție în limba română”, își amintește V. Prohin.

Invitatul se referă și la situația din Transnistria - atât la situația lingvistică, cât și la alte aspecte. În opinia Domniei sale, copiii și toată populația din acele localități ar merita să aibă acces la presa și literatura de limbă română - aceste aspecte ar trebui să fie discutatela cel mai înal nivel. În opinia lui V. Prohin, ar trebui să avem mai multî grijă față de populația din dreapta Nistrului, care în toate perioadele istorice a avut de pătimit. Scriitorii și intelectualii originari din acele localități nu au spus întotdeauna adevărul până la capăt, menționează invitatul emisiunii.

Mai multe detalii aflați din interviul realizat de Alina Rusu cu scriitorul, publicistul, secretarul de redacție la revista “Alunelul”, V. Prohin, fost deputat în sovietul suprem al RSSM, membru al Comisiei privind legislaia lingvistică, invitatul emisiunii Memorial Basarabean.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică*Știri*Muzică
Meteo Chișinău
6,24
Cer acoperit de nori
Umiditate:87 %
Vint:4,12 m/s
Sat
9
Sun
8
Mon
8
Tue
8
Wed
9
Arhivă Radio Chișinău