Memorial Basarabean | Scenaristul Costin Manoliu: Mari oameni de cultură - Nicolae Iorga, Octavian Goga, Nichifor Crainic - au lăsat mărturii impresionante despre acest mare ierarh, Dionisie Erhan, i-au simțit sfințenia din timpul vieții! (AUDIO)
-
13 Noiembrie 2022 11:14
Ideea realizării unui spectacol documentar despre marele ierarh basarabean, Dionisie Erhan - canonizat după descoperirea trupului său neputrezit în anul 2018 - a venit după vizitarea mănăstirii Suruceni - afirmă scenaristul Ioan Costin Manoliu, de la Teatrul Național Radiofonic din București, în cadrul emisiunii Memorial Basarabean. Amintim că premiera spectacolului radiofonic “Dionisei Erhan, Vlădica cel sfânt al Unirii”, ce relatează despre promotorul spiritualității și al românismului din perioada interbelică, a avut loc în cadrul Reuniunii Teatrelor Naționale din acest an.
“În 2021, cu prilejul Reuniunii Teatrelor Românești, am făcut o vizită la mănăstirea Suruceni, pentru a mă închina la moaștele sfântului. Și acolo am găsit două cărți cu documente și mărturii despre sfântul ierah, adunate și publicate prin strădaniile maicii strarețe Epistemia, a doamnei Ana Cecan și a protodiaconului Ioan Munteanu. Atunci, la mănăstire, s-a născut și gândul de a face două scenarii radiofonice despre sfântul Dionisie Erhan, scenarii pe care le-am intitulat “Dionise Erhan, Vlădica cel sfânt al Unirii”, iar cel de-all doilea - “D. Erhan, întruparea și împărătășirea sfințeniei. Ne-am dorit ca în rolul sfântului să fie un actor al Teatrului Național M. Eminescu. Și acest rol l-a interpretat strălucit Valentin Zorilă, alături de alți colegi, care au jucat cu măiestrie rolurile celorlalte personalități din Basarabia... Cu bucurie am aflat că mari oameni de cultură, care au trăit în perioada celor două războaie mondiale - mă refer aici la Nicolae Iorga, la Octavian Goga, Nichifor Crainic, Gala Galaction, preotul Vasile Țepordei, de asemenea alți fruntași basarabeni - Ion Pelivan, Ion Inculeț, Pan Halippa, Ion Buzdugan - toși aceștia au lăsat mărturii zic eu impresionante, despre acest mare erarh. Și ceea ce m-a surprins plăcut, a fost că au simțit sfințenia acestuia, încă din timpul vieții sale”, a menționat scenaristul Ioan Costin Manoliu.
De asemenea, în cadrul Reuniunii Teatrelor din acest an au fost prezentate și alte producții ale TNR din București - “Grădina din sticlă”, după cartea omonimă a Nataliei Țâbuleac (scenariu - Magda Duțu, regie - Petru Hadârcă), “Chipul lui Dumnezeu”, scenariul realizat de Ioan Costin Manoliu. Acest spectacol e inspirat din biografia unor renumiți actori români, care au avut de înfruntat vicisitudinile regimului comunist. Scopul acestei piese este de a ne propune nouă, ascultătorilor, să medităm asupra faptului cât de rezistenți suntem în apărarea propriilor valori și principii în situații limită, afirmă Costin Manoliu.
“În zilele noastre, cu mijloace mai ascunse, sau mai vădite, suntem în primejdia de a ni se lua totul - așa cum le luau țăranii români din Transnistria, după mărturiile unui unchi de-al meu, administrația sovietică tot ce aveau. .. Cred că în aceste zile se duce o luptă aprigă pentru a fi dezbrăcați și de haina noastră lăuntrică, o luptă pentru a ni se lua sufletul... E adevărat, la scrierea piesei “Chipul lui Dumnezeu”, am fost inspirat de lupta și suferința celor care s-au împotrivit totalitarismului roșu. Dar m-a interesat în mod deosebit viața omului aflat într-o situașie limită. Adică o situație care poate fi revelatoare pentru fondul interior al fiecăruia... Spectacolul este dedicat lui Mitică Popescu și Ștefan Codrescu - doi mari actori români. În text am introdus și pasaje din Biblie, din “Hamlet” de Șeachespeare, sau “Trei surori” de Cehov, o poezie de Radu Gir, care să dea contur personajelor și să scoată în evidență forța credinței și a culturii, care poate fi un sprijin în încercările grele, cum erau cele din lagărele morții”.
Ioan Costin Manoliu este cunoscut ca scenarist al mai multor spectacole documentare despre sfântul Ardealului - Arsenie Boca. Acest sfânt, una dintre cele mai mari personalități duhovnicești a românilor din secolului XX, ar fi vizitat și Basarabia, chiar în momentul anexării de către bolșevici:
“Este, probabil, una dintre cele mai mari personalități duhovnicești, dacă nu cea mai mare a veacului XX, în țara noastră. S-a născut într-un mic orășel din Ardeal, Brad. A studiat teologia și artele frumoase la Sibiu. După absolvirea facultărții devine, pentru o scurtă perioadă de timp, stareț al mănăstirii Sâmbăta de Sus. E impresinant că după trecera sa la Domnul, la 28 noiembrie 1989 - s-a constatat că și-a proorocit dinainte plecarea. Acest lucru se vede dintr-o pictură din biserica satului Drăgănescu, de lângă București, unde a fos exilat de regimul comunist... Ceea ce poate este demn de remarcat, e că în timp ce mulți oameni sunt dați uitării cu cât trec mai mulți ani de la plecarea lor, cu părintele Arsenie Boca s-a întâmplat contrariul - din ce în ce mai mulți oameni au început să meargă la mănăstirea Prislop, unde a fost înmormântat, să îi cerceteze mormântul. Și cred că și, lucrul cel mai imprtant, să-i citească și cărțile care au fost publicate. Iar sfântul Arsenie a scris două cărți - “Cărarea Împărăției” și “Cuvinte vii”. Cred că oricine citește cărțile sale, găsește multă bucurie, mult har și răspunsuri la întrebările vieții”, a remarcat Ioan Costin Manoliu.
Potrivit scenaristului, colaborarea TND din București cu TNME din Chișinău a început din anul 2006, de atunci fiind realizate circa 15 spectacole radiofonice în comun.
Mai multe detalii puteți afla din cadrul emisiunii Memorial Basarabean, a cărei invitat a fost jurnalistul și scenaristul Ioan Costin Manoliu, realizată de Alina Rusu.