Gh. Mârzencu: „Am căutat materiale în arhivele militare ale Moscovei și l-am găsit pe acest genist Kutepov, care chipurile a deminat casele minate de români în capitală. El a activat într-adevăr în Chișinău. Numai că acest Kutepov, împreună cu alți camarazi de-ai săi, este cel care și-a făcut treaba sa neagră în iulie 1941. Atunci, în câteva ore, înainte de fuga Armatei Roșii din Chișinău, geniștii sovietici în câteva ore au distrus orașul. O altă jumătate din echipa lor erau NKVD-iști, care înregistrau totul. Am cercetat arhivele și am scris mai multe articole despre distrugerea capitalei în 1941 -  în acel moment au fost aruncate în aer cele mai importante obiective. Au fost distruse totalmente, sau cel puțin pe jumătate, toate gările, stațiile electrice din oraș, morile și fabricile de pâine, care trebuiau să hrănească populația, bisericile, inclusiv Catedrala din centru, hotelurile, clădirile administrative și culturale, depourile de tren și de tramvai, magazinele, cazărmile militare, clădirile poliției. Subliniez că în acea dimineață au fost aruncate în aer și școlile, inclusiv liceele. Astfel, aceștia au distrus atunci circa 100 de obiective civile și strategice”, susține Gheorghe Mârzencu.

Și alte mituri și falsuri din perioada sovietică sunt acceptate de cetățenii statului independent Republica Moldova. Spre exemplu, monumentul de la Răscăieți, care glorifică 11 eroi sovietici, care ar fi respins singuri un atac al cotropitorilor româno-fasciști, ar fi omorât peste 250 de inamici, ar fi confiscat armament etc. Gheorghe Mârzencu, care a investigat mai multe documente de arhivă, inclusiv din Rusia, Germania, susține că acest mit nu are nici un suport real. Nici un document nu consemnează o asemenea luptă, iar ofensiva pe acel teritoriu a avut loc cu câteva zile mai devreme decât susțin pretinșii eroi: “Fiind în arhivele militare din Moscova, am examinat jurnalele operative de luptă, informațiile operative, jurnalele cronologice, de sinteză și chiar cele ce descriau eroii din timpul acela. Să vedeți că nicăieri nu am găsit numele acelor eroi, care sunt slăviți prin părțile locului și astăzi. Potrivit arhivei, în ziua indicată a avut loc un singur atac al forțelor germane. Și acel atac a avut loc nu împotriva a 11 soldați, dar împotriva întregului regiment  de câteva mii de oameni. Au murit 7 oameni de la germani în ziua aceea, nicidecum nu 250  de soldați, precum spune mitul ideologiei sovietice... Mai în an, fostul președinte I. Dodon a plecat la Răscăieți pentru a comemora eroii la acest monument, ordonând chiar restaurarea lui. Consiliul raional al raionului Ștefan Vodă a investit mai bine de 200 mii lei pentru renovarea monumentului. Să vedeți, că urmașii lui Ștefan cel Mare, al cărui nume îl poartă raionul, care avea hotar la Nistru, îi venerează astăzi pe eroii minciunii străine”, comentează scriitorul.

Demascând alt fals sovietic, precum că basarabenii nu ar fi opus rezistență armatei sovietice, ci i-ar fi întâmpinat cu pâine și sare, istoricul și publicistul Gheorghe Mârzencu amintește că a existat o rezistență armată antisovietică pe teritoriul RSSM. Investigând această temă timp de mai mulți ani, scriitorul a constatat că acea organizație, numită Armata din Pădure, era formată din bărbați, care au reușit să evadeze de deportările ordonate de puterea sovietică, de asemenea și de multe femei, și era susținută masiv de localnici.

Mai multe detalii despre miturile și neadevărurile ideologiei sovietice aflați din emisiunea Memorial Basarabean, postată în fișierul audio.