„Tocmai ei au fost cei care au rezistat ocupantului sovietic în 1940, anume aceștia au fost oamenii, mulți dintre care au fost mobilizați în războiul al doilea mondial, războiul germano-sovietic și tocmai aceștia au fost cei care, după 1944, au încercat să restabilească țara de urgia războiului. După război, statul sovietic a impus basarabenilor dări forțate uriașe. În anul 1944 ei au plătit impozitul agricol și pentru 1943. Impozitele agricole erau exagerate la acel moment. Și să nu uităm că de fapt în urma operației Iași-Chișinău aproape o jumătate din populație s-a refugiat. S-au evacuat sate întregi. Și astfel nu putem vorbi despre o situație cât de cât acceptabilă economică, ca să poți cere impozite. Oamenii au fost puși în fața unui dezastru economic și marea majoritate pur și simplu nu putea să facă față. Mai amintim că în 1944 s-a trecut de la leul românesc la rubla rusească și ori de câte ori are loc acest schimb, oamenii sunt cei care au de pierdut. Impozitele forțate la care au fost supuși i-au determinat pe foarte mulți să-și vândă rezervele din anii precedenți, doar ca să poată face față. Dar să nu uităm că și condițiile climaterice au fost defavorabile întregii regiuni, nu doar basarabenilor. Și totul în ansamblu a declanșat o foamete fără precedent în istoria secolului XX, pe teritoriul statului nostru”, a explicat istoricul Mariana Țăranu.

Impozitele care se cereau de la fiecare țăran basarabean prevedeau mai multe produse pe care aceștia erau obligați să le predea, indiferent de situație: „Erau obligați să predea, în dependență de terenurile pe care le dețineau, cereale, cartofi, dar și lapte, carne, ouă, indiferent dacă dețineau vite sau nu. Aceasta însemna că trebuiau să-l cumpere și să-l predea la stat. Țăranii noștri erau impuși să predea fân, pentru a întreține caii armatei roșii. Cantitățile erau impunătoare”, afirmă Mariana Țăranu.

Este greu de evaluat numărul total al celor care au avut de suferit în urma foametei din 46-47, din mai multe considerente. Totuși, potrivit istoricului Mariana Țăranu, circa o treime din întreaga populație a RSSM a pătimit în urma acestei tragedii: “În urma analizei, pe care am efectuat-o, în baza mărturiilor, a puținelor liste pe care le-au întocmit ulterior funcționarii de la sovietele sătești, a informațiilor pe care le-au avut la dispoziție, dar evident că nu le-au dat publicității, am ajuns la concluzia că victime nemijlocite ale foametei au devenit circa o treime din populația Basarabiei. Ceea ce este enorm de mult. Pentru că acești oameni au rămas în anonimatul istoriei. Despre ei nu se vorbește și cumva nu se recunoaște că ei au fost victimele unui regim de ocupație, cărora li s-a luat ce au avut ei mai scump – viața”.

Istoricul Mariana Țăranu este administratorul primului și unicului muzeu virtual al foametei din Basarabia, care poate fi accesat la www.muzeulfoametei.ro unde pot fi citite mai multe mărturii ale supraviețuitorilor foametei. Istoricul face apel la toți doritorii de a aduna informație de la rude, cunoscuți, pentru completarea muzeului virtual.

Mai multe detalii puteți afla din interviul anexat în fișierul audio.