„Istoriografia sovietică ne-a refuzat dreptul la istoria medievală a Chișinăului, istoricii ruși scriind că aceasta datează de la 1818, an în care orașul a fost vizitat de țarul Alexandru I și care i-a dat statut de capitală de gubernie. Un mare merit îi aparține în acest sens Mitropolitului Gavriil Bănulescu Bodoni, care și-a ales aici capitala, întrucât atunci majoritatea pledau pentru Tiraspol, era vehiculat și orașul Hotin.

Mai multe cercetări ale acestei perioade, între care menționez colosala lucrare a soților Eșanu, dedicată Chișinăului medieval, ne arată clar că orașul are o istorie mult mai îndelungată și bogată”, menționează Aliona Grati. Începând cu secolul al XVII-lea există mărturii ale unor cărturari care își scriu impresiile despre Chișinău.

Aliona Grati: „Fiind autoarea unor volume de istorie a Chișinăului, am pornit dintr-o perspectivă interdisciplinară, care face apel la instrumentarul istoriei, mitologiei, antropologiei, etnologiei și altor domenii ale științelor umaniste, pentru a înregistra diferite imagini, sau chipuri pe care le-a avut Chișinăul în ochii călătorului, străinului, a celui care a venit din afară. Am ales această perspectivă, întrucât cei care vin din afară au de multe ori un spirit de observație mult mai acut. Primele imagini ni le propune cronicarul turc, Evliya Celebi, care a vizitat Chișinăul pe la mijlocul secolului XVII, și a lăsat scrise mai multe impresii despre oraș.

Aceste opinii de multe ori sunt scrise sub influența unui complex al superiorității, fiind exprimate de persoane care veneau din țări mai dezvoltate, deci ar trebui să discernem sentimentele de care erau ghidați autorii”, spune Aliona Grati. Printre cărturarii care au lăsat impresii sau opere în care descriu Chișinăul, invitata emisiunii îi menționează pe Pușkin, Raevski, Aksacov, care surprind orașul doar în ipostaza de oraș rusesc. În sec. XIX C. Negruți descrie o altă fațetă a orașului în nuvela sa, “O alergare de cai”.

Un alt autor ce reflectă realitățile din această perioadă este scriitorul Dumitru C. Moruzi. Imagini deseori surprinzătoare despre Chișinău găsim în operele scriitorilor români de-a lungul timpului - C. Noica, Nichita Stănescu, etc. Aliona Grati menționează că în ultimii doi ani, în cadrul unui program de stat ce are drept scop promovarea imaginii mitopoetice a orașului Chișinău și a altor localități, au fost realizate un ciclu de filme documentare pe tema „Chișinăul românesc”, care pot fi vizionate pe site-ul revistei Dialogica.

Mai multe detalii aflați în emisiunea Memorial Basarabean, realizată de Alina Rusu. Pentru a asculta emisiunea, faceți click pe imaginea din capul textului.