Este important să avem unirea în suflet în fiecare zi, a menționat pentru Radio Chișinău, în cadrul emisiunii „Memorial Basarabean”, conferențiarul universitar, dr. Ionuț Nistor, prorector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, co-moderator al evenimentului.

Istoricul a mai amintit că și basarabenii, prin cele trei județe ale Basarabiei de Sud, au participat la Unirea Principatelor române în 1859. Ionuț Nistor consideră că memoria despre trecutul istoric e important să fie promovată în rândul tinerilor, iar actorii statali și specialiștii ar trebui să fie implicați în acest proces.

„Memoria asupra trecutului se întreține zi de zi. Și cred că cei care au datoria de a întreține această memorie sunt, pe de o parte, actorii statali, adică instituțiile cu aceste competențe din stat - muzeele, școlile, universitățile. De asemenea și specialiștii, care ar trebui să iasă în spațiul public și să umple golul lăsat, de multe ori, de absența lor. Gol, umplut de pseudo-specialiști, care pot emite teorii false, contravalori”, a spus Ionuț Nistor.

Istoricul a menționat, în context, despre muzeul din cadrul Facultății de Istorie a universității ieșene, acolo unde sunt reflectate și pagini din istoria Basarabiei.

Doctorul în istorie Gheorghe Negru a subliniat în cadrul evenimentului că, deși oficial Imperiul Rus a votat pentru Unirea Principatelor române, în realitate, prin atitudinea sa duplicitară, era împotriva acesteia.

„În ultimii ani au apărut o serie de documente din care aflăm că, în realitate, Imperiul Rus a avut o politică și o atitudine duplicitară și în perioada înainte de Unire și în timpul Unirii. Acum știm, că oficial vota împreună cu Franța și era considerat un adept al Unirii Principatelor, iar în secret, în culise, făcea alte jocuri”, a menționat Gheorghe Negru.

Istoricul a mai menționat că, după Unirea Principatelor, în Basarabia s-a făcut simțit un avânt național, apar unele publicații ce promovează limba și cultura română. Dar, în scurt timp, Imperiul țarist a intensificat politica rusificării agresive, din teama că aceste tendințe ar duce la dorința de unire a basarabenilor. A fost introdus falsul concept precum că limba română și „moldovenească” ar fi două limbi diferite.

„Documentele  din anii 60, rapoartele guvernatorului Basarabiei, relevă foarte clar această atitudine negativă față de statul național român, față de Unirea Principatelor, pe care ei o percepeau ca pe un pericol, un stat ostil, inclusiv atitudinea lui Cuza. Și iată, pornind de aici, paradigma politicii naționale se schimbă și politica de rusificare devine foarte dură, spre deosebire de anii 20, sau de anii 30-40. Atunci, precum știm, se admitea predarea limbii românii în școlele județene, în gimnaziu și, inclusiv, în școlile elementare, parohiale. Atunci, însă, când  Ioan Cristi, în 1862, se adresează guvernatorului Basarabiei cu rugămintea să-i permită organizarea unei tipografii moldovenești la Chișinău, a fost refuzat. I s-a răspuns că, deoarece această tipografie va tipări abecedare în limba română, broșuri ieftine pentru moldovenii de aici, iar aceasta va perturba politica de rusificare și, deoarece Cristi visează la unirea Basarabei cu România, evident că nu se poate permite organizarea acestei tipografii!

Iată că din 1862 apare pentru prima dată acest pericol românesc, în ghilimele, în percepția Imperiului Rus. Mai apoi urmează o serie de alte rapoarte. De exemplu, cel în care prințul Obolenschi a cerut schimbarea denumirii Basarabiei din regiunea Basarabia în gubernia Alexandroslavskaia, după modelul guberniei Ekaterinoslavskaia. Tot în acest context, a intervenit și guvernatorul Basarabiei, Antonovici,  care a propus un plan, un proiect de transformare a Prutului într-un hotar politic de netrecut. Mai apoi urmează publicarea manualelor  lui Ioan Doncev. Aceste manuale pline de românism, în care inclusiv se vorbește de Cuza, cu poezii patriotice... Guvernatorul a remarcat că patrioții de aici, din Basarabia, îl vor glorifica pe principele Alexandru Ioan Cuza. Și în acest context, ca reacție la aceste manuale, Consiliul de Stat al Imperiului Rus a luat hotărârea privind suspendarea predării limbii moldovenești la gimnaziul din Chișinău.

Asta a fost în 1866. În 1867, ministrul învățământului, Tolstoi, a fost aici, în regiunea Odesa, a vizitat o serie de sate moldovenești și a văzut că serviciul divin se oficiază în limba maternă și imediat după aceasta a fost elaborat un proiect de rusificare și a învățământului primar. Începând cu această dată, deja și în școlile primare din Basarabia  nu s-a mai permis predarea în limba română, ci toate au trecut la predarea în limba rusă.

Această politică a avut, evident, consecințe foarte grave pentru Basarabia. Știm foarte bine care era procentul de știutori de carte la sfârșitul sec. XIX! Și e vorba de cadre, e vorba de identitate, e vorba de multe altele, e vorba, până la urmă, de stoparea progresului nostru către modernitate”, a menționat istoricul Gheroghe Negru.

Rectorul Universității de Stat din Moldova, doctorul habilitat în istorie, Igor Șarov, a subliniat că, chiar de la anexarea din 1812, guvernul țărist a început a acționa în scopul limitării drepturilor populației băștinașe, iar în istoriografie au apărut false surse istorice, ce argumentau rusificarea.

„Din 1812 până în 1828, odată cu procesul legat de autonomie, a început procesul de lichidare a acestei autonomii. Am publicat cândva un studiu vizavi de acest subiect, dar  mă refer acum doar la aspectul  istoriografic. Astfel, în anii 20 (ai sec. XIX), în istoriografia rusă  existau doar trei studii publicate despre Basarabia: la 1813  - cel al lui Kunitski, în 1816 - al lui Svinin și la 1823 - cel al guvernatorului Vighel. Și majoritatea dintre cei care publică, preiau datele de la Cantemir, fiindcă altceva nu aveau. Date, care confirmă utilizarea limbii române de către populația băștinașă din Basarabia.

Și, curios fapt, la 1828 apar șase lucrări, cu genericul Drevniaia istoria Bessarabii, (Istoria veche a Basarabiei) dar și altele șaptezeci, care nu au fost publicate din varii motive. Și - atenție! - de unde provine denumirea de Bessarabia, potrivit acestor studii? De la triburile beșilor, triburi de origine slavă, care au existat pe acest teritoriu înaintea triburilor dacice. Și teza, de la Liprandi citire, vine să confirme că, astfel, actul de la 1812 este nu altceva decât o revenire la o normalitate. Deci, astfel se dorește legiferarea pretențiilor teritoriale asupra acestor teritorii, făcute stângaci, prin aceste trimiteri la sursă... Dar ele (aceste surse) nu există, pur și simplu, nu există nicăieri!”, susține istoricul I. Șarov

Doctorul în istorie, directorul Institutului de Istorie, Gheorghe Cojocaru, menționează că tergiversarea și neglijarea drepturilor populației băștinașii la învățământ, la editarea unor cărți și ziare în limba proprie, a dus la stoparea dezvoltării culturale și spirituale în gubernia Basarabia.

„Guvernarea țăristă, având frica cerințelor de reunire a basarabenilor cu frații lor de peste Prut, au refuzat mult timp să accepte orice inițiativă de editare a literaturii, presei în Basarabia,  abia pe la 1856 este fondat Buletinul de Basarabia, (Bessarabschie Vedomostii), iar primul ziar moldovenesc-românesc în Basarabia apare la 1905, când Constantin Stere vine la Chișinău și fondează ziarul Basarabia. Iată ce a însemnat un secol de rupere totală de cultură, de tot ceea ce înseamnă informație și luminare culturală până la urmă”, a spus Gheorghe Cojocaru.

Doctorul habilitat în istorie, președintele Asociației Naționale a Istoricilor „Alexandru Moșanu”, Anatol Petrencu, a declarat în cadrul mesei rotunde că scenariul Micii Uniri, când cetățenii celor două țări românești și-au ales același conducător, ar putea fi repetat și în condițiile actualelor alegeri din România.

La eveniment au mai participat doctorul în istorie Eugen Sclifos, care s-a referit la unele evenimente privind negocierile secrete din culisele Micii Uniri, alți istorici, masa rotundă fiind organizată cu susținerea Departamentului Relațiilor cu Românii de pretutindeni și a Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, din Chișinău.

Mai multe detalii aflați din emisiunea „Memorial Basarabean”, pe care o puteți audia accesând fișierul anexat mai sus.