„Într-o perioadă restrânsă, și aici vreau să accentuez în mod special toate ctitoriile pe care le-am menționat, inclusiv cele boierești, aici activează ateliere profesioniste, de o calitate foarte înaltă. Deci, existau foarte multe ateliere și foarte mulți specialiști în acea epocă. Cred că vremea lui Ștefan Moldova intră într-un context mai larg, sud-est european, în acest sens. Pentru că un atelier de mare calitate se putea menține la nivelul acestei calități numai îndeplinind comenzi importante”, afirmă istoricul.

Emil Dragnev a mai explicat de ce nu este adevărată afirmația că Ștefan cel Mare a construit câte o biserică după fiecare victorie, marea parte a ctitoriilor sale fiind datate din perioada tarzie a domniei sale.

Istoricul a mai menționat, că de-a lungul timpului, multe dintre bisericile ctitorite de marele domnitor român s-au pierdut, sau au suferit deteriorări. Dar campaniile de restaurare recente au scos la iveală, în ctitoriile rămase, pictura originală de epocă:

„În jurul anului 2000 pornește această campanie de degajare a picturilor de depuneri și pe alocuri de repictări mai târzii, tot felul de afectări care sunt deasupra picturilor originale. Astfel, s-a scos la iveală valoarea originală a acestei opere și acum putem număra pe degete monumentele care mai așteaptă restaurarea. La moment putem vorbi de 10 ansambluri de picturi care s-au păstrat, din cele circa 36 de biserici zidite (pe vremea lui Ștefan cel Mare- n.r.). Unele au dispărut cu totul, altele au fost refăcute în timp și deci nu mai păstrează nimic din epoca Ștefan. Din păcate și Putna de astăzi păstrează doar planul bisericii inițiale, iar  construcția este refăcută la sfârșitul domniei lui Vasile Lupu”, menționează doctorul în istorie, Emil Dragnev.

În concluzie, istoricul a menționat că influența lui Ștefan cel Mare asupra artei sacre în Moldova este evidentă prin numărul mare de biserici construite, colaborarea cu meșteri și ateliere vestite din străinătate și din țară și impactul cultural pe care aceste edificii îl au până în prezent.

Mai multe detalii la temă aflați din interviul cu doctorul în istorie, profesorul universitar, Emil Dragnev, realizat de jurnalista Alina Rusu, care poate fi audiat în fișierul audio anexat mai sus.