Ediția a fost dedicată centenarului intronizării regelui Ferdinand I și a reginei Maria, ce a avut loc  la 15 octombrie 1924, la Alba Iulia. Evenimentul s-a săvârșit  în contextul revenirii provinciilor românești și reunificării neamului românesc și a fost realizat cu aportul considerabil al istoricului Nicolae Iorga, menționează Ion Xenofontov. Marele istoric a ales Alba Iulia pentru construirea Catedralei Neamului, ca spațiu cu semnificații profund istorice. Regele Ferdinand a purtat o coroană confecționată din tunurile capturate în război de regele Carol I, iar regina Maria – una realizată de mari bijutieri, la Paris:

“După Marea Unire, ajunsă la apogeu la 1 decembrie 1918, al doilea eveniment major a fost încoronarea, la 15 octombrie 1922 la Alba Iulia, a suveranilor Ferdinand I și Maria. A fost un moment care trebuia să reprezinte simbolic reunificarea provinciilor românești. Regele și regina până la reunificare au fost regi ai unui spațiu, iar acuma era deja alt spațiu. Cu atât mai mult, și congresul de la Paris dădea semnale că despre recunoașterea sa. Și trebuia un eveniment major care să dea un mesaj tuturor că aceștia sunt suveranii legitimi ai României. S-a inițiat acest moment de încoronare, într-un spațiu simbolic. Să nu uităm că în 1599, anume la Alba Iulia Mihai Viteazul a realizat unirea la 1 decembrie 1918 și tot la Alba Iulia s-a finalizat procesul Unirii. A condus această ceremonie, din perspectiva intronizării, marele istoric Nicolae Iorga. El a căutat locul unde să fie ridicată Catedrala Reîntregirii neamului, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, deci este un proiect gândit și realizat de această mare personalitate cultă și agreată de casa regală. Cu ocazia acestui eveniment s-au bătut monede, s-au tipărit timbre, iar ceremonialul de încoronare a fost unul în stil napoleonian, ce presupunea încoronarea cu propriile mâini. Așa a procedat și Carol, și Ferdinand, cu coroana lui Carol 1. Era făcută din material de tunuri, din timpul războiului de independență din 1877-1878, avea și însemnele provinciilor reunificate. Coroana reginei Maria a fost confecționată la o casă de bijuterii în Paris și avea o greutate de 1800 grame, pe care regina a purtat-o cu mare demnitate”, relatează istoricul.

Casa regală și-a adus un aport considerabil la dezvoltarea și europenizarea poporului român, regii adoptând și credința poporului majoritar. Deși Ferdinand avea mai degrabă înclinare spre activitatea științifică, el a știut să valorifice talentul de a studia minuțios problemele înainte de a lua decizii, ascultând totodată sfaturile unor buni specialiști:

 “Regii Carol I, Ferdinand, Mihai (mai puțin Carol al II-lea, dar aici e o discuție aparte), și-au adus o contribuție substanțială în ceea ce privește istoria românilor. În mod special Ferdinand I, Întregitorul, sau Loialul, cum i se mai spunea, împreună cu regina Maria. Ferdinand este nepotul de la frate al lui Carol I, cel de-al doilea copil. E știut, Carol nu a avut copii. Inițial nu era miza pe Ferdinand, pentru că el era mai degrabă o persoană introvertită, nu prea dădea semne că este preocupat de treburile statului, îi plăceau științele naturii, putea să stea zile întregi în laboratoare. Era o fie cumpătată, echilibrată și foarte greu lua decizii. Totuși era într-un fel, o calitate bună a lui, căci asculta foarte multă lume, se sfătuia, iar decizia finală îi aparținea. În istorie cunoaștem cazuri când nu se ține cont de sfaturi, dar un sfat bun poate schimba destine a popoare întregi”, afirmă istoricul Ion Valer Xenofontov.

Imaginea lui Ferdinand și a reginei Maria putem s-o considerăm ca una patriarhală, în ideea că suveranul, regele era tata, iar regina era mama întregii națiuni. Ei erau un model de familie, alături de cei 6 copii ai lor:

“Regii Ferdinand și Maria etalau o familie frumoasă, aveau 6 copii și apăreau în spațiul public cu ei. Le-a reușit, ținând cont de faptul că a avut loc și naturalizarea acestei case regale, încă de pe timpul lui Carol I. Au devenit cetățeni români, mai mult ca atât - au trecut la religia populației majoritar ortodoxe de rit răsăritean Ei au renunțat la religia lor protestantă, doar ca să arate pietatea față de poporul român. Apropo, Regina Maria a lăsat o amprentă profundă asupra poporului nostru, creând imaginea unei regine-mame, regine-soldat, ea donându-și inima în sens direct poporului român. Ea și-a adus propria contribuție în unele momente decisive, spre exemplu atunci când la Paris se lua decizia de a legifera alipirea provinciilor istorice la Țara-mamă”, a menționat invitatul emisiunii.

Memoriile Reginei Maria constituie un relevant document de epocă, în care sunt menționate detalii semnificative, fiind și scrise cu talent literar. În aceste însemnări regina își notează și amintiri în urma vizitelor în Basarabia.

În prezent, în urma deceniilor de ocupație comunistă, imaginea regilor a fost aproape ștearsă din memoria basarabenilor, de aceea este nevoie de încurajarea cercetărilor în acest domeniu, pentru a restabili un segment important  al culturii noastre,  consideră istoricul Ion Xenofontov.  

Mai multe detalii despre reprezentanții familiei regale, inclusiv relațiile lor cu unele personalități din Basarabia, puteți afla audiind interviul cu doctorul în istorie, Ion Valer Xenofontov, realizat de Alina Rusu, în cadrul emisiunii Memorial Basarabean,