MEMORIAL BASARABEAN / Ion Negrei despre Unirea Basarabiei cu România: Românii basarabeni nu puteau să trăiască veșnic într-o împărăție străină. Daniel Ciugureanu – o personalitate a Unirii, pe care Stalin a dorit s-o șteargă din memoria colectivă (AUDIO)

  • 30 Martie 2022 10:06
0%
00:00:00
00:00:00

La 27 martie marcăm 104 ani de la Unirea Basarabiei cu patria mamă, România, în 1918. Basarabia, răpită în 1812, în urma unor tertipuri diplomatice de către Imperiul Rus (după încheierea războiului ruso–turc), s-a constituit ca Republică Democratică Moldovenească peste aproape 100 ani, la sfârșitul anului 1917. Proclamându-și întâi autonomia, apoi, după revoluție, independența față de Rusia bolșevică.

După câteva luni, la 27 martie, avea loc unirea cu Regatul României, în care s-a aflat  timp de 22 de ani, până la 28 iunie 1940, ziua când a fost reanexată de către Rusia sovietică.

Unirea Basarabiei cu România a fost favorizată și stimulată de însăși esența lucrurilor – un popor dezbinat cum erau românii basarabeni nu puteau să trăiască veșnic într-o împărăție străină, susține istoricul Ion Negrei, invitatul emisiunii Memorial Basarabean: „Firea națională a românilor din Basarabia era un indice al necesității Unirii. Faptul că la începutul secolului al XX s-a manifestat o mișcare națională mai largă pe continentul european a stimulat și mai mult această stare de spirit. Primul război mondial, apoi revoluția rusă, democratică, din februarie 1917 a deschis perspective pentru toate popoarele din imperiul rus, inclusiv pentru românii din Basarabia. După ce a căzut autocrația, într-un regim democratic, toate doleanțele românilor basarabeni au fost expuse în programul Partidului Național Moldovenesc. Inițial acesta a prevăzut autonomie și viață națională în cadrul unei federații ruse democratice. Mai târziu, odată cu preluarea puterii de către bolșevici, în octombrie 1917, programul mișcării naționale din Basarabia se modifică și se trece de la autonomie, la proclamarea unui stat independent, care a fost Republica Democrată Moldovenească, proclamată la 2 decembrie 1917. Ulterior, peste câteva luni, are loc Unirea cu Patria–mamă, România”, menționează istoricul Ion Negrei.

Unele din personalitățile care au efectuat Unirea Basarabiei cu România, au fost șterse în mod premeditat din cronicile istoriei, după ce multora dintre ei li s-au curmat și viețile.  

Unul din liderii Unirii, despre care până astăzi urmașii știu foarte puțin, este  fostul prim-ministru  Daniel Ciugureanu. Acesta a fost condamnat la moarte de către Stalin, încă în anii 1930, fiind cetățean al altui stat, susțin unii cercetători. Această condamnare a fost înfăptuită în anul 1950, când a fost arestat la București. Este unicul din deținuți care nu a ajuns la destinație, aflându-și sfârșitul pe drum.

Scriitorul și cercetătorul român, originar din Sighetul Marmației, Nuțu Roșca, este autorul unui compendiu „Închisoarea elitei românești”,  în care a adunat informația despre sute de deținuți ai închisorilor comuniste, în care, potrivit afirmației sale, a fost adunată întreaga elită românească. Este și autorul cărții „Basarabia și ministrul întregitor, Daniel Ciugureanu”.  

„Precum am constatat, la închisoarea de la Sighet au fost printre deținuții politici peste 200 de mari demnitari ai țării, între care 74 de foști miniștri ai României Mari, 25 de academicieni, 23 de generali ai Armatei Române și alții – profesori universitari, savanți, oameni de elită. De aceea am și dat denumirea cărții pe care am scris-o – „Închisoarea elitei românești”. Și m-am oprit la Ciugureanu pentru că el este primul mort dintre toți demnitarii câți au fost – mulți au murit aici, alții au supraviețuit și au fost duși după cinci ani de detenție la alte penitenciare… Căutând date despre Ciugureanu, am aflat că are un fiu la București și am luat legătura cu fiul lui, Gheorghe Ciugureanu. Mi-a spus fiul lui că în noaptea când l-a arestat și în ziua dinainte, era în perfectă stare a sănătății. Era și foarte curajos, bănuia că poate fi arestat. Unii oameni i-au spus și l-au sfătuit să plece în străinătate. El a spus că nu pleacă, pentru că el și-a servit țara și vrea să moară în țara lui. Era și bine dispus și în toată puterea.

A fost arestat noaptea, din 5 spre 6 mai 1950 și dus la ministerul de interne. De acolo a fost cu alții încărcat în dube și pe când au sosit dubele la Turda, el era mort. Starea aceasta a sănătății, puterea aceasta de rezistență și puterea aceasta de hotărâre, chiar dacă va fi să moară, el vrea să moară în țara lui, m-a făcut să bănuiesc că s-ar putea să fi fost asasinat. Pe lângă aceasta, autorul unui dicționar al Sfatului Țării, Alexandru Chiriac, cu care m-am întâlnit de mai multe ori la Gheorghe Ciugureanu, afirma cu toată certitudinea, că Daniel Ciugureanu a fost asasinat la ordinul lui Stalin. Nu știu în ce măsură și de unde a avut el sursa aceasta”, spune cercetătorul Nuțu Roșca.

Ulterior, toate datele biografice ale lui Daniel Ciugureanu au fost denaturate, locul înmormântării sale a rămas necunoscut – toate acestea din marea ură a dictatorului față de conducătorii și realizatorii Unirii Basarabiei cu România, mai afirmă Nuțu Roșca.

Scriitorul mai afirmă că a adunat pe parcursul vieții mult material despre deținuții din închisorile comuniste, dar a putut publica doar o mică parte din el. A simțit că a fost urmărit de securitate, nu a putut să se angajeze la funcții mai bine plătite, rămânând doar un profesor suplinitor, cu un salariu cu care abia și-a putut duce existența, afirmă Nuțu Roșca.

Scriitorul Efim Tarlapan, autorul cărții  „Daniel Ciugureanu – un prim ministru al neamului nostru și al neamurilor mele”, afirma într-un interviu că Daniel Ciugureanu a avut o importanță deosebită în păstrarea integrității Republicii Democratice Moldovenești, care urma în 1917 să fie alipită de către Ucraina sau Rusia bolșevică. De asemenea, autorul remarca complexitatea și profunzimea operei lui Daniel Ciugureanu, care ar trebui cercetată mai profund de istoricii contemporani: „A propus și soluții despre cum să ne eliberăm despre acest persistent interes al Rusiei față de Basarabia. Analizând cu cifre, cu argumente situația, zice că tot colacul de salvare este susținerea acelor naționalități, neruse, eliberate de sub înrâurirea Rusiei. În jurul ei să se formeze un fel de zid diplomatic, care să-i slăbească influența și față de aceste popoare și față de noi, de România, despre aceasta scrie Ciugureanu în articolele sale”, povestea scriitorul.

Aflat în străinătate, pe când activa în cadrul guvernului român, Daniel Ciugureanu a acordat mai multe interviuri. Tot în presa străină publică și studiul „Problema rusă față de interesele europene și române”. A fost tradus și publicat într-un volum aparte în 1920 la Chișinău. Scriitorul Efim  Tarlapan susținea că dacă unii cercetători ai operei lui Daniel Ciugureanu ar studia arhivele din Anglia și Franța, ar putea descoperi mai multe lucrări ale lui Daniel Ciugureanu.

Mai multe detalii aflați din emisiunea Memorial Basarabean, pe care o găsiți în fișierul audio din această pagină.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Cadre sonore cu Andrei Mîțu
Meteo Chișinău
1,07
Cer acoperit de nori
Umiditate:95 %
Vint:2,57 m/s
Wed
1
Thu
0
Fri
0
Sat
3
Sun
5
Arhivă Radio Chișinău