Invitatul emisiunii a mai spus că în anul 2025 BOR a canonizat un grup de 16 mărturisitori și duhovnici ai secolului XX,  printre care alți doi sfinți din Basarabia - Sfântul Iraclie și  Sfântul Alexandru Baltaga; de asemenea sfinții Dumitru Stăniloae;  Paisie de la Sihăstria; Cleopa de la Sihăstria; Liviu Galaction de la Cluj; Arsenie de la Prislop, Ilarion Felea, Gherasim de la Tismana și alții.

Sfântul Sofian Boghiu s-a născut în Basarabia, în satul Cuconeștii de Sus, județul Bălți, pe malul Prutului. Ulterior satul a fost distrus de comuniști. Având numele de botez Serghie, a fost unul dintre cei șase copii ai familiei. La doar 14 ani ajunge frate de mănăstire la schitul Rughi, din județul Soroca. Învață la școala de cântăreți de la Dobrușa, unde studiază și pictura, apoi își continuă studiile la seminarul monahal de la Mănăstirea Cernica, de lângă București.

Fiind călugărit la mănăstirea Dobrușa, după ocuparea Basarabiei în iunie 1940, împreună cu starețul mănăstirii și alți frați din obște trec Prutul și se stabilesc la mănăstirea Căldărușani: “ În 1940, în timpul vacanței de vară, în iunie 1940, pe când se afla la Mănăstirea Dobrușa, pregătindu-se să picteze trapeza mănăstirii, a venit deodată starețul mănăstirii și a anunțat că armata rusă a trecut Nistrul și i-a sfătuit pe cei care doreau să plece, să fugă cât de repede pot. Au încărcat tot ce puteau în acea zi în trei căruțe și au plecat la vreme de seară, pe 28 iunie, spre Prut. Au rămas însă la mănăstire călugării bătrâni, sau cei care n-au dorit să plece și-și amintea de un părinte Ioan, care bătea toaca și trăgea cloputele în timp ce ei se îndepărtau cu lacrimi în ochi de mănăstirea lor dragă. Au noptat la Huși și apoi au luat-o către București.

S-a oprit aproape de București la Mănăstirea Căldărușani, unde au și fost găzduiți. Au avut această înțelegere din partea celor de acolo pentru că era un moment atât de greu în istoria poporului român. În toamna anului 1940 a dat examen la Academia de Arte Frumoase de la București la secția de pictură”, relatează Ioan Costin Manoliu.

Sfântul Sofian a predat mulți ani la seminarele monahale de la mănăstirea Neamț și Curtea de Argeș. A pictat 25 de biserici în România și câteva peste hotare. Un alt dar al său a fost slujirea aproapelui, fiind un duhovnic renumit, căruia îi cereau sfatul și la care găseau alinare mii de credincioși.

Scenariustul Ioan Costin Manoliu a precizat că sfântul Sofian Boghiu a luat parte, între anii 1945-48 , la întrunirile mișcării Rugul Aprins, inițiate la mănăstirea Antim de la București, la care participau zeci de intelectuali, preoți, călugări, studenți și simpli credincioși și care aveau ca tematici rugăciunea inimii, raportul teologie-știință, etc.: „În 1945, au început aceste întruniri, care aveau loc duminica, după amiază, în sala bibliotecii mănăstirii Antim, după vecernie, și la care au participat foarte multe nume importante ale culturii românești din acea perioadă, sau tineri care apoi aveau să devină personalități ale Bisericii. Am putea numi pe poetul Vasile Voiculescu, doctorul Gheorghe Dabija, istoricul și bizantinologul Alexandru Elian, viitorul mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală, și el născut în Basarabia. Trebuie să menționez că în acei ani, la mănăstirea Antim locuiau în jur de 40 de călugări și frați, și cam jumătate dintre ei erau originari din Moldova de Est, din Basarabia - fie că erau de mai multă vreme acolo ca studenți la București, fie că se refugiaseră în 1940 sau 1944, și ei au avut o contribuție importantă la atmosfera care se crease acolo.

Părintele Veniamin Gavrilovici conducea corul mănăstirii Antim, mai erau atunci din Basarabia părintele Damian Stogu, părintele Roman Braga, părintele Felix Dubneac, dintre cei mai cunoscuți. Așa că aceste întruniri au adunat pe tinerii studenți de la multe facultăți, și trebuie să spunem că providențială pentru mișcarea Rugului Aprins de la mănăstirea Antim a fost și întâlnirea cu preotul celib rus Ivan Kulâghin, pe care poetul Sandu Tudor, împreună cu prietenul său, profesorul de fizică și chimie, Alexandru Mironescu și ieromonacul Benedict Ghiuși, l-au întâlnit la mănăstirea Cernica”, relatează invitatul emisiunii, scenaristul Ioan Costin Manoliu.

În 1958 părintele Sofian Boghiu, alături de alți membri ai mișcării Rugul Aprins, au fost arestați, fiind acuzați de „activitate mistică, dușmănoasă clasei muncitoare” și condamnați la ani grei de închsoare. Sfântul Sofian a fost condamnat la 15 ani, fiind eliberat după 6 ani de detenție în închisorile comuniste.

Spectacolul radiofonic „Sofian - duhovnicul sfânt al Bucureștilor” a fost realizat în colaborare cu regizoarea de teatru și film, scriitoarea Cristina Chirvasie, fiind distribuiți actori de pe ambele maluri ale Prutului - Ștefan Ruxanda, Annemary Ziegler, Alexandru Dunaev, Mircea Cosntantinescu, Daniel Tudorică, Alexandru Nedelcu, Marius Keșeri, Petru Hadârcă, ș.a. Regia de montaj a fost asigurată de Florin Bădic, regia de studio - de Milica Creiniceanu; regia muzicală - de Patricia Prundea; regia tehnică - de Mirela Georgescu, redactor și producător al spectacolului fiind Magda Duțu. O echipă strălucită, care a realizat de-a lungul anilor mai multe spectacole documentare, printre care și multe dedicate unor personalități de vază din Basarabia.

În cadrul spectacolului au fost folosite fragmente sonore cu vocea Sfântului Sofian, din interviurile realizate de către jurnalistul Cristian Curte.

Mai multe spectacole radiofonice, documentare și artistice, realizate de echipa TNR București, pot fi audiate pe posturile Radio România Actualități și Radio România Cultural și, de asemenea, pot fi audiate pe site-ul e-teatru.ro.

Mai multe detalii aflați din interviul cu scenariustul, jurnalistul, membrul Uniunii Teatrale din România (UNITER), Ioan Costin Manoliu, realizat în cadrul emisiunii Memorial Basarabean. Pentru a audia înregistrarea, accesați file-ul audio de pe această pagină.