Volumul cu proză scurtă a lui Vlad Pohilă, „Pe bulevardul fără oameni” a fost lansat în cadrul unei mese rotunde, organizate de secția Studii și cercetări a Bibliotecii Municipale „B. P. Hașdeu”, unde timp de două decenii Vlad Pohilă a fost responsabil de editarea revistei „BiblioPolis”. Șefa secției, doctorul habilitat Elena Ungureanu, a menionat că editarea cărții, care conține 5 proze scurte, o parte din opera mai vastă pe care a avut-o Vlad Pohilă, este un act reparatoriu realizat de bibliotecă. Proza lui Vlad Pohilă este una de o foarte bună calitate, consideră E. Ungureanu, alături de alți participanți la eveniment.

„Au fost mai multe nuvele și alte opere, dar din păcate chiar Vlad recunoștea în mai multe interviuri că s-au pierdut, mai exact, i-au fost furate odată cu laptopul din apartament. Și a rămas fără această operă, care l-ar fi consacrat și ca un bun prozator. Ei bine, facem acest lucru acum, în acest volumaș de proză scurtă, în care îl găsim cu niște calități de scriitor care merită să fie apreciate.

Menționează acest lucru și prefațatorul Nicolae Rusu și postfațatoarea Maria Pilchin, care ne îndeamnă să citim și să-l redescoperim.

„Da, am avut un prozator de care n-am știut. Este bine că-l redescoperim acum și este bine că-l aducem către publicul larg. Care să poată savura din aceste idei cu adevărat profunde despre mediul literar, despre problemele pe care le naște actul artistic, scrierea în general, relațiile dintre oameni și, nu în ultimul rând, relațiile sociale, social-politice din acest spațiu năpăstuit. Pentru că noi poate nici nu realizăm acest lucru - cât de important este să înțelegem că suntem situați la hotarul dintre imperii și această poziționare geografică naște în continuare foarte multe probleme, multe provocări și noi trebuie să le facem față. Iar Vlad Pohilă ne îndeamnă (prin proza sa) să avem o atitudine corectă, o atitudine de meditație profundă și o atitudine de revoluționar. Cel care își dorește să schimbe lucrurile spre bine o poate face, nu în ultimul rând, cu ajutorul Culturii. E nevoie și de curaj, așa cum a fost de fapt Vlad - un om de curaj”.

În cadrul revistei BiblioPolis, pe care a editat-o timp de peste două decenii,  Vlad Pohilă a  realizat mai multe rubrici, cum ar fi „Disecarea cărților”, în cadrul căreia a prezentat peste 1000 de titluri de cărți, contribuind astfel la cultivarea limbii române, a menționat directorul adjunct al B.M. „B.P. Hașdeu”, bibliograful Lidia Kulikovski. Ea l-a descris ca fiind un entuziast al muncii sale, om dedicat și onest, care mai puțin a căutat recunoaștere personală.

„În 20 de ani l-am cunoscut bine. Niciodată nu s-a întrebat ce imagine are. Era pur și simplu entuziasmat de muncă pe care o făcea, își punea munca la vedere și... credeți ce vreți! Era întruchiparea onestității, n-am văzut om mai onest! Referitor la lucrul pe care îl făcea, el întotdeauna zicea: „Mă apucă așa o jenă, când cineva mă prezintă ca scriitor - sunt mai curând un om al scrisului! Era directorul său general, directorul executiv al propriei sale vieți, era omul curiozității de nesatisfăcut. Bineînțeles, spontanul și excentricul Vlad Pohilă era hotărât și dedicat complet meseriei sale, comunica ușor cu oameni de tot felul - de la academician la om simplu de la țară și avea mulți prieteni la țară, cărora le trimitea revista noastră prin poștă. Din banii lui! Niciodată nu întârzia cu apariția revistei! La sfârșitul fiecărui trimestru, revista apărea și numaidecât urma lansarea. În această sală - care era arhiplină, venea toată lumea, chiar și  oaspeți din România.

Mă gândesc cât de grozav a fost, cât de nemaipomenit a fost să facă parte din echipa noastră! Norocul nostru a fost că Vlad a făcut din revista noastră cea mai citită revistă profesională din domeniu din România și din Republica Moldova. Cum ajungea, oriunde în călătoriile sale, lua geanta plină cu BiblioPolis-uri, pe urmă ne căutau oamenii. A ajuns și în județe, și în orașe din România, și chiar în spațiul rural, la învățători din județul Iași. Avea un tiraj de 500 de exemplare și ajungea și în bibliotecile din satele Republicii Moldova. Ași vrea să mai spun că el a fost autorul „Scrisorii celor 66” și el a insistat pe termenul „revenire la alfabetul latin”. Nu „trecerea”, cum propuneau unii din colegiul care s-a adunat. El zicea că astfel noi recunoaștem, totodată, că am avut un alfabet”, a mai menționat Lidia Kulikovski.

Scriitorul Nicolae Rusu a vorbit despre importanta revalorificării operei lui Vlad Pohilă, subliniind calitățile sale de prozator și rolul său ca apărător al limbii române. De asemenea, a evidențiat că scrierile lui Vlad Pohilă sunt importante pentru înțelegerea relațiilor sociale și politice în această regiune. Nicolae Rusu a menționat că, deși Vlad Pohilă a fost modest, statutul său și curajul de a lupta pentru limba română îl fac un model demn de urmat.

Criticul literar și traducătorul Vitalie Răileanu, a menționat în cadrul evenimentului nu doar cunoștințele lui Vlad Pohilă de limba română, ci și cunoașterea altor limbi, evidențiind abilitățile sale deosebite de a transmite mesajul original într-o manieră accesibilă în limba română.

Doctorul în filologie Iraida Condrea a subliniat talentul lui Vlad Pohilă ca traducător și filolog, evidențiind că el a promovat un mod corect de exprimare în limba română. De asemenea, a amintit cât de generos era în a oferi cunoștințele sale, împărtășind articole și materiale esențiale colegilor săi.

Istoricul Maria Vieru-Ișaev a specificat că biblioteca personală a lui Vlad Pohilă, plină de rarități bibliografice, ar constitui un dar inestimabil pentru Academia de Științe, având notițe și dedicații care ar oferi o valoare adăugată acestor cărți.