Ideea a pornit de la un film despre... desenele animate ale copilăriei sale. A realizat ulterior peste 60 de interviuri cu diferite personalități care au trăit și activat în acea perioadă.  A alcătuit apoi mai multe documentare, în care ne face să descoperim cu finețe, umor, iar uneori cu un dramatism profund, momente din obiceiurile și viața oamenilor din acea epocă. Alex Stănescu ne prezintă în documentarele sale persoane care au servit sistemul comunist, sau altele, care i se opuneau prin creația și activitatea lor. Mulți oameni au încercat să-și construiască viața, să-și protejeze valorile, neglijând ideologia comunistă a epocii. Semnele activității lor o vedem azi peste tot în jurul nostru, susține Alex Stănescu.

 “Inițial am incercat să fac un film despre desene animate - cum acestea practic ne-au unit pe noi, cei din această cohortă. Și mi-am dat seama că e o zonă foarte bogată de explorat, această memorie a copiilor din comunism. Un teritoriu foarte puțin explorat de istoriografia ultimelor 35 de ani.  S-a scris foarte mult cum a început comunismul în România,  crimele comunismului, efectele comunismului în conștiințele oamenilor, despre închisori și torturi și toate acesre lucruri, care într-adevăr au existat și pe care le-a adus comunismul în România. Dar nu s-a ascris aproape deloc, sau foarte puțin s-a vorbit în acești ani despre cum au trăit copiii în comunism, acei care s-au născut după 1970, sau după 1980. Pentru că acești copii, cu sufletul lor curat și mintea neafectată de informații toxice, aveau o altă percepție asupra lumii acesteia închise și practic lipsite de poluarea informațională pe care o avem astăzi în jurul nostru. Cristian Teleagă, profesor în Marea Britanie are niște scrieri foarte interesante despre ciocnirea asta între discursul oficial, care condamnă comunismul, întreaga epocă și regimul și memoria vernaculară, ca să spun așa, adică memoria, omului de rând care a trăit în comunism. Mulți dintre ei, sau chiar majoritatea oamenilor de rând încercau să-și construiască o viață normală, încercau să-și găsească o normalitate în toată această lume plină de restricții, care putem spune astăzi că era comunismul. Oamenii încercau să-și construiască universul lor de prieteni si cunoștințe, cu care petreceau timpul într-un mod plăcut”, menționează Alexandru Stănescu.

Unul din episoadele serialului Deceniul ascuns, difuzat la TVR Cultural în fiecare sâmbătă seara (și postat ulterior pe canalul oficial TVR Cultural pe YouTube), relatează despre un artist nonconformist din perioada comunistă - pictorul și fotograful Ion Grigorescu. Ducându-și viața într-un univers strâmt, la propriu și la figurat, artistul nu și-a trădat credo-ul artistic și nici pe cel moral. Imaginea lui Grigorescu în anturajul casei sale, chipuri de icoane și cele ale bunicilor pictate de el pe pereți, alternează cu pozele și lucrările sale din tinerețea comunistă. Toate redate de ochiul impasibil, obiectiv al camerei, sugerează însă niște accente profunde și par a alcătui cadre ale unui  sinaxar contemporan.

Caricaturistul Mihai Stănescu, grafician renumit al anilor '80, un alt erou al serialului, este surprins în magazinul său, unde nu prea mai avea cui să-și vândă lucrările în 2011 (când a fost filmat). Artistul povestește cu umor și ironie despre momentele sale de glorie, când reușea să transmită mesajele într-un mod subtil, ocolind cenzura, iar publicul lua cu asalt expozițiile sale. Cu o umbra de tristețe, documentristul Alexandru Stănescu continuă ideea, meditând în cadrul emisiunii asupra unor paradoxuri: în epoca comunistă oamenii apreciau umorul fin, spre deosebire de publicul de azi, care pare că preferă mai mult glumele mai puțin rafinate.

În documentarul Orașul în anii 80, un alt episod al serialului Deceniul ascuns, documentaristul surpinde imagini inedite ale transformării orașului București, când cartiere intregi erau radiate după bunul plac al cuiva, provocând distrugeri și suferințe locuitorilor. Autorul relatează însă și despre realizările oamenilor simpli, buni specialiști în domeniu, care au reușit, spre exemplu, performanța de a muta monumente de cultură, biserici, blocuri de locuit, cu ajutorul unor mecanisme speciale, evitând lichidarea lor.

Invitatul relatează și despre documentarul său “89: oglinzi și fum”, care a luat premiul mare la Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov, 2021. În cadrul acestuia autorul relatează într-un mod original, prin prisma copiilor de odinioară, despre acele evenimentele sângeroase. Violența, schimbarea radicală ce se produce peste noapte în societate îi marchează dramatic, îi face să-și pună întrebări, să caute să discearnă adevărul de minciună

Alexandru Stănescu subliniază cât este de important să prețuiești libertatea și să conștientizezi prețul plătit pentru aceasta, menționând că România este singura țară din lagărul socialist care a plătit cu sânge pentru libertate. El remarcă cu optimism că generația de astăzi a copiilor înțelege importanța sacrificiilor făcute de cei din trecut, „fiind mult mai liberi decât noi, generațiile mai în vârstă”

Invitatul emisiunii Memorial Basarabean e bucuros că locuitorii Republicii Moldova demonstrează preferințele lor pentru o societate democratică, distanțându-se de trecutul comunist, când Basarabia a fost anexată la URSS, iar oamenii au trecut prin foamete, deportări, alte represiuni. Regizorul Alexandru Stănescu afirmă că dorește să viziteze R. Moldova, iar în unul din viitoarele sale documentare să relateze despre viața acestei provincii românești, rupte de la trupul țării cu mai bine de 200 de ani în urmă.

Alex Stănescu este regizor și producător al mai multor scurtmetraje de animație și documentare, inclusiv „Bucureștiul trăiește!” în 2008, „Zâmbetul arhaic” (2009), „No News” (2010), „Despre noi, la 100” (2018). A realizat un documentar despre istoria etnică a bunicilor săi, „Întoarcerea acasă” (2010), filmat în România și Macedonia de Nord. Ca eseist, critic de film a publicat articole în volume colective, reviste academice, pe platforme precum liternet.ro, Ziarul Lumina, Evenimentul istoric, reviste de cinema și bloguri personale (cinekis, paseist.wordpress.com/).

Mai multe detalii aflați audiind interviul cu regizorul și scenaristul Alexandru Stănescu, difuzat în cadrul emisiunii Memorial Basarabean, pe care îl puteți accesa în file-ul audio de pe această pagină.