Muzeul, fondat prin decret de stat în 2019, a început să activeze din 2021, de atunci fiind realizate peste 15 activități. Printre acestea - expozițiile “Romlac”, “Seismograf-77”, o expoziție despre activitatea comuntății greco-catolice, cu materiale extrase din arhivele CNSAS (Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității), o piesă proprie de teatru ș.a.. Precum menționează Alexandru Groza, prin expozițiile și alte activități, desfășurate în diferite orașe, muzeul a ajuns la zeci de mii de spectatori. În pofida faptului că acesta, practic, este un muzeu fără spațiu.

“Pentru moment nu avem un spațiu propriu, ci doar unul administrativ în cadrul Bibliotecii Naționale a României, din București. Poate această o fi având și aspecte pozitive, deoarece prima noastră expoziție Seismograf -77, din 2021 până în prezent a circulat prin 8 orașe. Același lucru se referă și la alte expoziții - au plecat de la București la Brașov, apoi s-au aflat un timp la Arad, după care la Timișoara, etc.”, menționează invitatul emisiunii.

Alexandru Groza remarcă faptul că multe dintre activitățile muzeului sunt organizate în spații nonformale - mall-uri, parcuri, spații stradale, în incinta unor muzee cu diverse profiluri. Spectacolul “Eu n-am furat nimic niciodată”, în regia lui Radu Savin, este demonstrat în diferite spații, cu diverse ocazii. Recent piesa a beneficiat de aprecierea unui număr mare de tineri în cadrul Festivalului de Film și Istorii de la Râșnov, un eveniment care adună, an de an, sute și mii de participanți. Managerul instituției este, însă, îngrijorat de soarta Muzeului, la fel ca și a altor instituții de cultură cu un număr mai mic de 50 de angajați, care, conform unor schimbări în legislație, ar putea fi suspuse comasării, ceea ce ar putea duce la dispariția lor. Aceeași soartă, ar putea să o aibă și alte instituții de cultură cu un număr mic de angajați, afrimă Alexandru Groza.

Managerul MOCR remarcă importanța unor astfel de muzee și altor insitituții ce se ocupă de promovarea memoriei perioadei comuniste, încercând să le educe tinerilor valorile libertății și ale democrației. Pentru a-și asuma aceste valori, crede Alexandru Groza, tinerii trebuie să-și cunoască trecutul și eroii, pe cei care au opus rezistență regimului communist.

“Existența unor grupuri de tineri care au urechi să asculte și să înțeleagă, mai ales să-și dezvolte gândirea critică - la aceasta muncim nu doar noi, dar și Academia Civică, Fundația Corneliu Coposu. Și cei de la CNSAS (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității) fac eforturi de a se documenta și de a identifica foști colaboratori ai securității - nu din spirit de răzbunare, ci pentru a nu le permite foștilor călăi și torționari să dicteze și astăzi agenda. Toate acestea le poate forma capacitatea de a vota cu discernământ, pentru că persoana pe care o vor vota să le reprezinte viitorul. Esența este de a ne adresa tinerilor, doar aceasta ne poate face să ieșitm dintr-un cerc vicios... Ei, tinerii, pot să spargă nostalgia, pot să spargă elementele de continuitate ale regimului comunust, ei pot să spargă demagogia, acest defetism pe care îl noi, generația noastră, îl mai avem…”, a menționat Alexandru Groza.

Managerul Muzeului Ororilor Comunismului remarcă cu îngrijorare faptul că nu știm până azi unde se află osemintele eroilor care au făcut România Mare, acestea fiind împrășiate împreună cu osemintele altor mii de oameni, exterminați în temnițele comuniste. Există mai mulți eroi ai rezistenței anticomuniste care până acum sunt puțin cunoscuți, memoria cărora ar trebui să fie valorificată, cum ar fi spre exemplu frații Șușman, care au opus rezistență în munții Transilvaniei și mulți alții.

Precum afirmă Alexandru Groza, în curând Muzeul Ororilor Cumunismului ar putea veni și la Chișinău. Mai multe detalii puteți afla din interviul cu Alexandru Groza, manager interimar al Muzeului Ororilor Comunismului în România, difuzat în cadrul emisiunii Memorial Basarabean, pe care-l puteți audia în fișierul audio din această pagină.