Sursa citată notează că printre aceștea se regăsesc deputați aleși pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, foști membri ai Guvernului condus de Maia Sandu în 2019, consilieri prezidențiali, iar o bună parte sunt experți din organizații neguvernamentale.

Natalia Gavrilița, prim-ministru al Republicii Moldova

Natalia Gavrilița, 43 de ani, este originară din satul Mălăești, raionul Grigoriopol, din stânga Nistrului. Este vicepreședinta PAS, iar la alegerile din 2021 a candidat pe poziția a doua în lista formațiunii pe care o reprezintă.

În 2019, Natalia Gavrilița a fost ministra Finanțelor în guvernul condus de Maia Sandu. În perioada 2015–2019, a fost directoare generală a Fondului Global pentru Inovare. A activat ca secretar de stat al Ministerului Educației, în perioada 2013-2015. A mai deținut funcția de șefă a Departamentului politici și dezvoltare macroeconomică în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului și șefă a Departamentului politici și coordonarea asistenței externe din cadrul Cancelariei de Stat. Pe parcursul carierei sale a activat ca expertă internațională pentru Banca Mondială, IFC, UNICEF și alte organizații internaționale. Natalia Gavrilița este licențiată în drept internațional și are un masterat în politici publice la Școala de Guvernare J.F. Kennedy a Universității Harvard. 

În ianuarie  2021, a fost desemnată de președinta Maia Sandu în calitate de candidată la funcția de prim-ministru. Natalia Gavrilița a prezentat în Parlament, la 11 februarie,  programul de guvernare și garnitura sa guvernamentală, dar a anunțat că pledează pentru alegeri anticipate și le-a cerut deputaților să plece din Parlament: „Dragi deputați, vă rog să plecați din Parlament, să o faceți pentru copiii voștri”. În rezultatul votării, ea și echipa prezentată nu au acumulat niciun vot. Oponenții politici au criticat prestația ei calificând-o drept o sfidare a Constituției. Cu toate acestea, Maia Sandu a înaintat repetat candidatura Nataliei Gavriliță la funcția de prim-ministru. Deputații socialiști au contestat la Curtea Constituțională decizia șefei statului de numire repetată a Nataliei Gavriliță la funcția de prim-ministru, dar înalta instanță a respins contestația socialiștilor.  

În declarația de avere depusă la CEC a indicat un salariu de 54347 lire sterline de la Fondul Global de Inovații și 106299 li de la Ministerul Finanțelor, alți circa 62 de mii de lei au intra în contul familiei de la Cancelaria de Stat și Parlamentul Republicii Moldova, iar 207 277 – de la Fundația Konrad Adenauer. Conform declarației, familia Nataliei Gavrilița deține un depozit bancar la Lloyds Bank și trei autoturisme: un Lexus RX 350, fabricat în 2009 și cumpărat cinci ani mai târziu cu 17 mii de euro, un Subaru Forester, produs în 2008 și cumpărat anul trecut cu 3.500 de euro.  La capitolul imobile, declară că deține în proprietate doar un apartament. Acesta are 52 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 275.722 de lei. În ianurie 2021 a fost îanintată de președinta Maia Sandu la funcția de prim-ministru, dar nu a acumulat voturile necesare din partea Parlamentului. După ce candidatura sa nu a fost votată de două ori de Parlament au fost declanșate alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent.

Nicu Popescu, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene

Nicu Popescu, 40 de ani, originar din Chișinău. Popescu a mai deținut funcția respectivă și în 2019, în Guvernul condus de Maia Sandu. Potențialul șef al diplomației moldovenești este cercetător și expert în politică externă profesor universitar asociat la Institutul de Științe Politice (Sciences Po) din Paris și director al programului Europa lărgită din cadrul Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), biroul de la Paris.

Anterior a activat în cadrul unor centre de cercetare de la Bruxelles (CEPS), Londra (ECFR), și Paris (EUISS). Nicu Popescu are peste 60 de publicații științifice și cărți în domeniul politicii externe și de securitate. Este licențiat al Universității de Stat de Relații Internaționale din Moscova (MGIMO) și Doctor în Științe Politice și magistru în Relații Internaționale și Studii Europene la Universitatea Central Europeană, Budapesta.

Prioritatea principală, anunțată de Nicu Popescu este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

În Declarația de avere depusă de Nicu Popescu, în iulie 2019, la preluarea funcției de minbistru de Externe în Guvernul Sandu, a fost raportat un salariu obținut un salariu de circa 83 de mii de euro, pentru perioada 2018-2019, de la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, dar și de la Consiliul European pentru Relații Externe. La acest venit s-a mai adăugat și salariul soției de la Banca Societe Generale, în mărime de 15,7 mii de euro.

Nicu Popescu a mai declarat o remunerare de aproape 1 400 de euro de la Fundația Națională de Științe Politice din Paris, 104 mii euro cu titlu de „indemnizație/contribuție la fondul de pensionare” din partea Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, și încă circa 11 mii de lire de sterline (echivalentul a circa 12 mii de euro), obținuți din darea în chirie a unui apartament.

Popescu a declarat trei apartamente, o vilă de 105 m2 și un autoturism de model Suzuki Vitara, procurat în 2017 cu 14 mii de euro.

Vlad Kulminski, viceprim-ministru pentru Reintegrare 

Vlad Kulminski a fost consilier pe politica externă și planificare strategică în Guvernul Maia Sandu. În perioada 2020 – 2021, a deținut funcția de Consilier pentru Reglementarea Conflictelor în cadrul Biroului anti-criza al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

A elaborat și a implementat programe în domeniul soluționării conflictelor și bunei guvernări din regiune, în cadrul diferitor organizații internaționale, inclusiv Dialog Umanitar din Elveția, PNUD, DFID, Banca Mondială. În perioada 2016 – 2019 a fost Directorul Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS). A activat în calitate de expert politic la Ambasada SUA și cea a Marii Britanii în Moldova. Vlad Kulminski este magistru în Relații Internaționale și Studii Europene la Universitatea Central Europeană din Budapesta și mai deține un master în administrație publică de la Școala Maxwell de cetățenie și afaceri publice din New York, SUA. Vlad Kulminski este absolvent al programelor Fulbright și John Smith și al Programului pentru tineri lideri ai Conferinței de securitate de la München.

În 2013, el a renunțat la un post mai bine plătit pentru a deveni consilierul premierului Iurie Leancă Potrivit unei investigații RISE Moldova, Kulminski s-a angajat la stat pentru un salariu de circa 9.000 de lei, în timp ce la PNUD încasa lunar aproape 30.000. Diferența dintre salarii i-ar fi fost achitată de o organizație nonguvernamentală din Germania.Institut für Europäische Politik (IEP, Institutul de Politici Europene) cu sediul în Berlin, finanțat de George Soros. Pentru șase luni, lui Kulminski i-au fost transferați 270.000 de lei (în medie, 45.000 de lei pe lună, iar tranzacția a fost justificată prin „servicii de cercetare”, scrie RISE-Moldova.

Citiți continuarea pe ANTICORUPTIE.MD