Corpul uman folosește două molecule pentru a regla nivelul de zahăr din sânge: insulina și apelina. Insulina, binecunoscută diabeticilor, permite transformarea zahărului în energie sau stocarea lui. Acest hormon este secretat de pancreas, în timp ce apelina este produsă de toți mușchii corpului uman.

La o persoană diabetică, insulina nu mai funcționează corect, individul este constant în hiperglicemie, adică are prea mult zahar în sânge. 

Începând din anul 2008, cercetători de la Universitatea din Toulouse studiază aportul apelinei, celălalt hormon secretat de corpul uman pentru procesarea zahărului. Apelina are aceleași efecte asupra corpului ca insulina, numai că ea se folosește de alte canale, e un fel de itinerar bis, explică Philippe Valet, directorul proiectului de cercetare de la Inserm (Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală).  Apelina rămâne mult prea puțin activă, pentru că insulina e mai puternică. Însă cercetătorii francezi au dovedit că apelina poate prelua rolul insulinei în cazul unei deficiențe a acesteia.  Ceea ce vor ei este ca diabeticii să nu mai fie dependenți de injecțiile cu insulină, ci să le înlocuiască doar cu o pastilă de înghițit. 

Cercetătorii de la Inserm au făcute teste clinice pe 16 bărbați, voluntari sănătoși și ușor supraponderali, pentru a dovedi eficiența și toleranța la apelină. S-a putut constata că apelina a jucat bine rolul insulinei și nu a antrenat luarea în greutate, subliniază cercetătorii. 

O a doua fază a testelor este în curs și de această dată se folosesc pacienți diabetici. Testarea se va încheia la începutul anului viitor. 

Cercetătorii de la Inserm au abordat și un grup industrial farmaceutic pentru a începe cercetările pentru elaborarea unui medicament. Farmaciștii încearcă să conceapă o moleculă de sinteză, apropiată apelinei. Dacă toate testele vor merge bine, medicamentul ar putea fi disponibil pe piață, într-o variantă optimistă, în zece ani.