Mecanismele existente în materia confiscării, deficiențele atestate, precum și practica altor state în acest domeniu sunt analizate în ”Conceptul mecanismului de confiscare civilă propus în Republica Moldova”, scrie Bizlaw.md.

Autorii Conceptului consideră că pot fi identificate următoarele direcții de intervenție în cuprinsul legislației naționale:

• pe filiera fortificării capacităților Autorității Naționale de Integritate (ANI) și a asigurării unei celerități sporite pentru procedurile efectuate de către aceasta, dar și pentru rezultatele urmărite prin activitatea ANI, pot fi examinate, după caz:

- fie operarea unor modificări în cuprinsul prevederilor Codului administrativ, astfel încât să fie înlăturate impedimentele de ordin legal existente la moment care au dus la emiterea hotărârilor de către Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție prin care s-a respins solicitarea ANI de confiscare a averii nejustificate în cadrul unor proceduri de contencios administrativ, unde se examina contestația funcționarului public depusă față de actul constatator al averii nejustificate, emis de ANI. Acest lucru ar putea fi făcut prin stabilirea unor prevederi derogatorii de la regulile generale în materie administrativă, care ar permite totuși instanțelor de contencios administrativ sesizate cu examinarea unei cereri a funcționarului de contestare a actului ANI de a examina în cadrul aceleași proceduri și solicitarea adversă a ANI privind confiscarea averii nejustificate.

- fie operarea unor intervenții în cuprinsul legislației cu privire la activitatea ANI (Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate), prin care s-ar acorda posibilitatea ANI de a aplica nemijlocit măsura de confiscare civilă a averii nejustificate prin actul său administrativ, urmând ca instanța de contencios administrativ ”indirect” să se expună pe marginea măsurii de confiscare civilă, odată cu contestarea de către funcționar a actului ANI.

• pe filiera consacrării unui mecanism legal de confiscare civilă în absența unei condamnări penale, ținându-se cont de trăsătura specifică a acestui mecanism și anume că el presupune examinarea subiectului în cadrul unei proceduri judiciare civile, și nu penale, alternativ pot fi examinate:

- operarea unor intervenții în cuprinsul Codului de procedură civilă (care are deja dedicat un capitol separat - XXII/1, procedurii de confiscare a averii nejustificate în folosul statului în baza cererii ANI) prin care acesta ar fi completat cu un element structural nou. Prin intermediul acestuia ar fi reglementată detaliat procedura de confiscare civilă în absența unei condamnări penale, cu specificarea expresă a subiecților juridici implicați în această procedură, a atribuțiilor acestora, precum și a etapelor concrete de desfășurare a procedurii date.

Alături de această intervenție de bază autorii constată că se va impune și operarea unui șir de modificări în cuprinsul cadrului normativ conex (în cadrul legislației care reglementează activitatea și atribuțiile procurorului sau, după caz, a ARBI). Aceste intervenții conexe ar putea face corp comun cu textul proiectului de modificare a Codului de procedură civilă sau ar putea fi promovate și adoptate prin intermediul unui proiect de lege distinct în termeni restrânși sau chiar paralel cu primul proiect.