Directorul interimar al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Vladimir Cojocaru, audiat astăzi în Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, a spus că mecanismul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, iar pe parcursul anului cei aproape șapte mii de deținuți au depus peste cinci mii de cereri de reducere a termenului pedepsei. Aproape 2500 de cereri au fost examinate, din care 1400 au fost admise. Pe parcursul anului trecut, au fost eliberate din detenție înainte de termen, în baza mecanismului compensatoriu,  128 de persoane, dintre care o persoană a reveni în pușcărie.

Potrivit lui Vladimir Cojocaru, la un an de la aplicarea mecanismului, sunt constatate unele deficiențe. Judecătorii aplică formule diferite la calcularea termenelor. În special când este vorba de deținuții aflați în arest preventiv. În unele decizii o zi de arest preventiv în condiții proaste de detenție echivalează cu reducerea cu două zile a termenului de detenție, dar sunt și decizii unde pentru o zi de arest preventiv termenul detenției este redus cu trei zile. Au fost atestate situații când perioada pentru care s-a aplicat mecanismul compensator a fost una nedeterminată, fără a demonstra care a fost situația la acea dată în privința persoanei care a solicitat reducerea termenului de detenție. Potrivit directorului ANP, scopul urmărit prin implementarea acestui instrument nu este atins.

Deputatul Alexandru Jizdan, președinte al comisiei, a remarcat că obiecțiile făcute de Centrul National Anticorupție nu au fost luate în considerare atunci când a fost elaborat mecanismul. CNA a constatat discreție excesivă la reducerea pedepsei. „Sunt exemple concrete unde acest mecanism este aplicat reieșind din dispoziția unor judecători. Cifrele prezentate indică asupra suspiciunii de corupție”, a spus deputatul.

Ministrul justiției, Fadei Nagacevschi, prezent la audieri, a menționat că, în condițiile Republicii Moldova, acest instrument își are locul în sistemul de drept. Însă, ținând cont de cifrele alarmante cu privire la aplicarea instrumentului compensatoriu excesiv de către instanțele de judecată, se atentează la securitatea statului. Potrivit ministrului, sunt semnale că ies din penitenciare înainte de termen violatori, persoane condamnate pentru acțiuni perverse. „Înțelegem că avem foarte mari probleme cu privire la condițiile de detenție, dar asta nu presupune că noi trebuie să atentăm asupra securității statului. Există riscul să crească criminalitatea”, a spus ministrul.

Igor Grosu, deputatul Fracțiunii PAS, Blocul ACUM, crede că cei care solicită aplicarea acestui mecanism au resurse financiare destule ca să angajeze avocați buni și să plătească judecătorii pentru a lua o decizie bună. Și aceștia de obicei nu stau în cele mai proaste condiții în penitenciare.

Chiril Moțpan, deputatul Fracțiunii Platforma DA Blocul ACUM, susține că sunt o sumedenie de oameni care așteaptă să fie eliberați și aceștia nu sunt simpli deținuți, sunt personalități din lumea criminală. „Îmi închipui foarte clar ce ar putea să se întâmple în societatea noastră când ne vom trezi cu un asemenea contingent de deținuți eliberați”, a spus Chiril Moțpan.

Fostul premier Vlad Filat, condamnat în 2015 la nouă ani de închisoare pentru trafic de influenta și corupere pasivă, a fost eliberat înainte de termen, în decembrie 2019, după aplicarea mecanismului compensatoriu. Termenul de detenție i-a fost redus pentru condițiile degradante în Penitenciarul numărul 13 în care a fost deținut.