Făcând o retrospectivă a comportamentului mediatic, Liliana Vițu a remarcat că, încă la mijlocul lunii februarie 2022, se putea vedea cum opinia publică din Republica Moldova, prin posturile NTV, Первый в Молдове și RTR, era pregătită că va fi o agresiune militară. Prin știri și emisiuni se justifica această agresiune. Pe 24 februarie s-a întâmplat ceva inedit, aceste posturi care au intoxicat opinia publică au renunțat de bună voie să retransmită știri și emisiuni din Federația Rusă. „Până la mijlocul zilei mai transmiteau, după amiază, spre seară deja nu am mai văzut acele programe toxice în grila lor. Totodată, în acea zi a fost declarată starea de urgență, iar la a șasea zi de război, pe 2 martie, a fost dată dispoziția numărul 5 a Comisiei pentru Stare Excepțională care a interzis difuzarea, retransmiterea și distribuirea programelor de știri informativ-analitice cu caracterul militar”.

După care, s-a lucrat la modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, la articolul 17, care ține de securitatea spațiului național audiovizual. În luna iulie, la câteva luni de război, acea prevedere din dispoziția CSE din martie a devenit parte a legislației naționale. Legiuitorii au venit și cu o definiție a dezinformării, a menționat președinta Consiliului Audiovizualului, subliniind rolul important al Consiliul Europei. „Experții Consiliului Europei ne-au recomandat, anume țării au recomandat, și legiuitorilor să revadă acea definiție, să o reformuleze, să o îngusteze strict la securitatea națională, pentru că în prima formulă se refera și la persoane și organizații”, a spus Liliana Vițu.

Președinta Consiliului Audiovizualului a adăugat că nici nu a fost nevoie să fie aplicate sancțiuni, care de altfel sunt pipărate, sau să fie făcute monitorizări pe articolul 17. A avut loc o autoreglementare. Dar partea mai tristă, spune Liliana Vițu, este că manipulările au migrat pe online. „Noi am avut posturi care pregăteau un buletin de știri pentru TV și cu totul alt buletin de știri pentru online. Pur și simplu adăugau 15 minute sau inserau la început sau la final deja cu toată manipularea de rigoare. De ce făceau? Pentru că știau că nu este cineva care să se uite, care să ia măsuri”, a remarcat președinta Consiliului Audiovizualului, punându-și speranța că Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării va pune în aplicare reglementările în vigoare.

Vicepreședintele Consiliului Audiovizualului, Aneta Gonța, consideră că aplicarea articolului 13 din Codul serviciilor media audiovizuale, care se referă la asigurarea informării corecte, este în măsură să nu admită dezinformarea sau să o limiteze. Anul trecut Consiliul  Audiovizualului a avut în jur de 300 de rapoarte de monitorizare pe aplicarea articolului 13 și a dat multe sancțiuni, deși scopul nu a fost aplicarea sancțiunilor. Important este că 25 de posturi radio și TV au trecut prin filtrul acestui articol, a spus Aneta Gonța, precizând că unele posturi TV care anul trecut erau printre cele care încălcau cel mai frecvent articolul privind asigurarea informării corecte, anul acesta aproape că nu o mai fac. Altele au rămas cu aceleași „păcate”.  

Forumul regional al Consiliului Europei „Libertatea de exprimare în vreme de război” este un eveniment care vizează facilitarea dialogului continuu între parteneri din cinci țări ale Parteneriatul Estic cu privire la principalele tendințe și evoluții în domeniul libertății de exprimare în regiune, inclusiv în contextul agresiunii ruse în curs de desfășurare în Ucraina, a altor factori importanți și a noilor standarde și instrumente ale Consiliului Europei în domeniu.