Ministerul Culturii a demarat proiectul de includere a mărțișorului în Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanității. Dosarul va fi depus în următoarele zile.  

Descoperirile arheologice arată că în regiunea de sud-est a Europei, prima zi de primăvară se celebra încă de pe vremea tracilor, iar mai apoi a dacilor. Simbolurile primăverii reprezentau atunci fie pietricele colorate în alb și roșu înșirate pe o ață, fie o monedă sau mai multe,  legate cu fire subțiri de lână albe cu roșu, purtate la încheietura mânilor, picioarelor sau la gât. Strămoșii noștri credeau că mărțișoarele aduceau și le purtau noroc, îi protejau de rele, și le țineau la ei până când înfloreau copacii. 

La romani venirea primăverii era un prilej de cinstire a zeului Marte, stăpânul forțelor naturii și al agriculturii. Cuvântul "marțisor" are origine latină și este numele popular al lunii martie. Moldovenilor le place să ofere și să primească acest simbol al primăverii.

În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. Transilvanenii, dar și moldovenii leagă șnurul alb-roșu de ferestre, uși și coarnele animalelor pentru a alunga duhurile rele. În prezent, Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului imaterial și ministerul Culturii a pregătit dosarul, alături de autoritățile din România, Bulgaria și Macedonia pentru includerea  mărțișorului în patrimonial UNESCO.