Potivit sursei citate, partidele VVD (centru-dreapta) al șefului în exercițiu al Guvernului, D66 (centru-stânga), CDA (centru-dreapta) și Christen Unie (conservatori) au ajuns la un acord care urmează să fie prezentat miercuri în Parlament.

”Textul a fost acceptat”, a anunțat luni seara un purtător de cuvânt al lui Johan Remkes și Wouter Koolmees, care au supervizat negocierile, citat de agenția olandeză de presă ANP.

Posturile NOS și RTL au anunțat de asemenea acordul.

Negocierile lansate în urma alegerilor legislative de la jumătatea lui martie au durat 271 de zile – un nou ”record” în Olanda, care a rămas timp de 225 de zile fără Guvern în 2017, dar departe de ”recordul” belgian de 541 de zile fără un Executiv.

Mark Rutte, care este premier din octombrie 2010, a demisionat în ianuarie în urma unui scandal legat de alocații familiale și continuă să administreze afacerile curente.

El nu a fost dezavuat de către alegători în alegerile legislative din martie, în care VVD a obținut o victorie detașată, în pofida unui an marcat de o moțiune de cenzură căreia i-a supraviețuit cu un scor strâns.

Această capacitate de a scăpa nevătămat din crize politice i-a adus supranumele ”teflon”.

Prin cel de-al patrulea mandat, Mark Rutte urmează să devină unul dintre liderii aflați de cel mai mult timp la putere în Europa, după ungarul Viktor Orban, care a ajuns premier în mai 2010, dar departe de cei 16 ani ai Angelei Merkel la conducerea Germaniei.

Partidele noii coaliții urmează să prezinte acordul în grupurile parlamentare marți, după care acesta urmează să fie dezbătut în Parlament miercuri.

Olanda se confruntă cu un nou val al epidemiei covid-19 care a antrenat restricții nepopulare însă urmează să aibă un nou Guvern abia în ianuarie, până când coaliția își împarte portofoliile.

Viitoarea coaliție urmează să anunțe o prelungire a întreținerii gratuite a copiilor, investiții în valoare de miliarde de euro în lupta împotriva modificărilor climatice, o lipsă a locuințelor, cercetări în domenul energiei nucleare și impunerea unor taxe de drum, potrivit NOS.

Conducătoarea D66, Sigrid Kaag, a cărei formațiune este a doua cea mai importantă în urma alegerilor, urmează să-și păstreze fotoliul la Ministerul de Externe, scrie presa.

Numită în funcție în mai, ea a demisionat în august după ce a fost criticată de Parlament cu privire la gestionarea haotică a evacuării din Afganistan și din cauză că nu a observat semne ale unei preluări a controlului țării de către talibani.

Actualul ministru al Sănătății, Hugo de Jonge, fața publică a luptei împotriva covid-19 în Olanda, ar urma, în schimb, să nu rămână în post.

Olanda a fost zguduită în 2021 de revolte violente împotriva măsurilor sanitare impuse de Guvern în vederea opririi unei creșteri a contaminărilor cu noul coronavirus.

Între aceste dispoziții denunțate se află o interdicție de circulație pe timpul nopții, începând de la ora locală 17.00 (18.00, ora României) la ora locală 5.00 (6.00, ora României) și o limitare a numărului vizitelor la domiciliu.

Olanda, cu o populație de 17 milioane de locuitori, a înregistrat peste 2,7 milioane de cazuri de covid-19 de la începutul epidemiei și peste 19.700 de morți.