Marin Gherman: Obiectivul inițial al Rusiei era vasalizarea Ucrainei

  • 05 Ianuarie 14:12
Marin Gherman: Obiectivul inițial al Rusiei era vasalizarea Ucrainei

Războiul din Ucraina demonstrează că trebuie regândite conceptele de securitate. Acum, strategiile de securitate naționale trebuie să prevadă nu doar componenta militară, ci și aspecte economice și sociale. Opinia aparține directorului Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Marin Gherman, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema „Războiul și Pacea în 2024”, organizate de Agenția de presă IPN.

Conform expertului, în cazul unui război, componenta civilizațională, infomațională și lingvistică a unui stat este la fel de importantă ca aspectele de apărare militară.

Directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Marin Gherman, spune că, astăzi, Ucraina este mult mai pregătită din punct de vedere militar decât era la începutul războiului. Potrivit acestuia, militarii ucraineni sunt cei care asigură pacea și securitatea Europei, iar din acest motiv Occidentul are datoria morală să sprijine Ucraina.

„Obiectivul Ucrainei în acești ani a fost apărarea și supraviețuirea, ceea ce a reușit. La început de an 2024 Ucraina este mult mai dotată tehnic, mult mai pregătită. Este o Ucraină care se apară de atacurile aeriene, ceea ce nu se întâmpla la începutul anului 2022, când vedeam cu câtă ușurință era distrusă infrastructura energetică. Războiul din Ucraina este o încălcare gravă a dreptului internațional și a fundamentului de politică externă. Din această perspectivă este o datorie a Occidentului și a tuturor statelor lumii de a sprijini Ucraina, care suferă de un atac brutal și de o încălcare gravă a cartei ONU, chiar de unul dintre membrii Consiliului de Securitate ONU”, a spus Marin Gherman.

Potrivit lui Marin Gherman, odată cu invazia barbară din Ucraina, Rusia s-a discreditat pe plan internațional, devenind un stat izolat, care încearcă să mențină relații doar cu țări autoritare. Expertul din Ucraina mai spune că odată cu declanșarea războiului din țara sa, Rusia a încălcat toate tratatele internaționale semnate anterior.

„Obiectivul inițial al Federației Ruse era demilitarizarea, denazificarea Ucrainei. Noțiuni foarte amorfe. Când vorbim de nazificare, e vorba de un scop ideologic, altfel spus, venirea la putere a unui regim loial lui Putin sau vasalizarea Ucrainei. Acesta a fost obiectivul inițial al lui Putin. Nu s-a reușit sub nicio formă. Din punctul de vedere al imaginii, Ucraina este în continuare văzută ca o victimă a Federației Ruse, o victimă a unui act barbar al unui stat, care prin memorandumul de la Budapesta din 1994, s-a angajat să asigure securitate Ucrainei. Ucraina a renunțat la potențialul nuclear în 1994, iar Rusia și alte state s-au angajat să o apere ca să nu se recurgă la aplicarea forței împotriva Ucrainei. Iar Rusia nu doar că a fost condamnată la nivelul Națiunilor Unite, dar avem și un mandat de arest pentru Vladimir Putin drept consecință a crimelor de război comise de către militarii săi pe teritoriul Ucrainei. Avem o serie de state unde, dacă sosește Vladimir Putin va fi arestat. Avem un Putin izolat de lume, un Putin care se teme să iasă din țară”, a explicat directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți.

Marin Gherman spune că războiul din Ucraina determină toate statele să-și schimbe strategiile naționale de securitate. Potrivit expertului ucrainean, pârghiile economice, energetice, lingvistice sunt aspecte extrem de importante care decid evoluțiile unui război.

„Ucraina a reușit să combată propaganda prin metode politice și juridice directe. Au fost interzise posturi de televiziune, posturi de radio, site-uri de știri care promovau propaganda, au fost închise rețele sociale. Aceste lucruri s-au întâmplat ca reacție a războiului din Donbas și Crimeea. Moscova vedea că din punct de vedere civilizațional, cultural, lingvistic, informațional, Ucraina este tot mai departe de Rusia. Din acest motiv, a încercat să obțină influența asupra Ucrainei prin metode barbare. Trebuie regândit conceptul de securitate. Anterior, ne gândeam la securitate din perspectiva unui tanc, unui tun sau avion, acum trebuie regândit conceptul de securitate și din alte puncte de vedere, inclusiv – economic. Gazul, curentul electric sunt o armă, biserica este o armă, situația lingvistică dintr-o țară la fel este o armă, partidele finanțate din exterior, la fel, pot fi o armă”, a mai spus Marin Gherman.

Dezbaterea publică la tema „Războiul și Pacea în 2024” este ediția a 298-a din ciclul de dezbateri: „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Piese pe alese * Știri
Meteo Chișinău
20,24
Nori împrăștiați
Umiditate:52 %
Vint:4,12 m/s
Mon
16
Tue
17
Wed
18
Thu
19
Fri
19
Arhivă Radio Chișinău