Avem moșteniri impresionante pe care trebuie să le prețuim. Este și cazul Mariei Tănase, Regina cântecului românesc. Maria Tănase a fost fără doar și poate un simbol al acestui popor. Ea a rămas în memoria tuturor prin vocea sa excepțională, dar și prin carisma și frumusețea deosebită.

A fost supranumită „Privighetoarea”, „reprezentanta întregii românimi”, „marea doamnă a milenarului cântec românesc”, „mitul Maria Tănase”, „Edith Piaff a României”.

Cântăreața a adunat de-a lungul vieții folclorul românesc pe care a reușit să îl expună în piesele populare care au făcut-o celebră. A avut un repertoriu extrem de vast ce-a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, orații de nuntă, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite), de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete.

„Sunt voci care nu exprimă numai frumosul muzical, minunea veche și cu toate astea mereu nouă a cântecului, ci ceva mai mult, exprimă sufletul unui loc și al unui timp. Așa a fost vocea Mariei. Când cânta ea, […] parcă plângea un violoncel cu strunele de mătase”, spunea Constantin Nottara.

Maria Tanase a încântat și a inspirat cu muzica ei câțiva dintre cei mai mari scriitori români: Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu si Ion Pillat, dar si fostul presedinte american Hoover, Andre Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brancusi, George Enescu si Jascha Heifetz.

Maria Tănase a fost aleasă să reprezinte cântecul popular românesc în America, în cadrul Expoziției Internaționale de la New York din anul 1939.

Pasărea măiastră, cum a numit-o Nicolae Iorga, a venit pe lume în 1913, în mahalaua Cărămidarilor.

Apare pe scenă pentru prima dată în 1921, în fața publicului de la Căminul Cultural din mahala, iar la 21 de ani, este selectată pentru teatrul de revistă Cărăbușul condus de Constantin Tănase.

În scurt timp părăsește teatrul pentru că nu a vrut să apară în fața oamenilor în pantaloni scurți și pene. Cu ajutorul unor prieteni ajunge să cânte la radio și din acel moment avea să devină cea mai cunoscută interpretă de muzică populară.

În vara anului 1936 imprimă celebrele cântece populare „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori”.

După aceste înregistrări, frumoasa cântăreață străbate țara în lung și în lat și pleacă în străinătate pentru o serie de turnee, unde a încântat politicieni, ambasadori și președinți. Vizitele frecvente din Franța și America o transformă într-o femeie cosmopolită, care avea prieteni în toate colțurile lumii.

Istoricii susțin că Maria Tănase era în particular o persoană deosebită, cu simțul umorului, dar și o împătimită a discuțiilor.
„Era o persoană dezinvoltă și vorbea cu mult patos, nu îi lipseau din limbaj nici înjurăturile pe care le folosea adesea, cu toate că se perinda în cele mai înalte cercuri cosmopolite ale Bucureștiului”, explică istoricul Dan Falcan.

Din 1940 muzica ei este interzisă de legionari, care i-au distrus toate plăcile de patefon încercând să o facă uitată.
Tot în același an, artista susține un turneu în Ankara și la Istanbul, care erau locurile de întâlnire al agenților secreți. Întoarsă în țară, aceasta este luată în vizor de serviciul secret al armatei germane, care încearcă să o recruteze, însă aceasta a refuzat.

Marea ei dragoste a fost celebrul sculptor român Constantin Brâncuși.
Ea avea în jur de 25 de ani, iar el 62 de ani.
„Când te ascult cum le zici, Marie, aș fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră!”, scria Petre Pandrea în volumul „Brâncuși – Amintiri și exegeze” .

Nu avea inhibiții.
Vorbea liber despre convingerile ei și era constientă de magnetismul ei.
Știa că e frumoasă.
Era o prezență facinantă, iar bărbații care ajungeau în preajma ei sfârșeau iremediabil prin a se îndrăgosti de ea.

Maria Tănase s-a stins din viață în 1963 din cauza cancerului la plămâni. Înainte să moară, a lăsat câteva rânduri speciale dedicate soțului ei, Clery Sachelarie cu care se măritase în anul 1950.
„Culege-mi visele pe care le-am croit lângă tine și împarte-le oamenilor”.

Sursa: eualegromania.ro