După ce a cheltuit enorm pentru a combate pandemia COVID-19, în atenția guvernului de la Londra revine un angajament anterior privind o reformă a sistemului de asistență socială, ale cărui costuri urmează să se dubleze în următoarele două decenii, pe măsură ce populația îmbătrânește.

Același guvern caută soluții pentru restanțele sistemului sanitar de stat (National Health Service - NHS), numeroase tratamente fiind amânare după ce resursele au fost direcționate prioritar pentru bolnavii de COVID-19.

''Aș greși dacă aș spune că putem plăti pentru această redresare fără a lua deciziile dificile, dar responsabile, asupra modului în care o finanțăm'', a declarat premierul Boris Johnson în fața parlamentului de la Londra. ''Ar fi iresponsabil să suportăm costurile unor împrumuturi mai mari și al unei îndatorări mai mari'', a indicat el, amintind pe de altă parte că numeroși britanici în vârstă au fost nevoiți să-și vândă locuințele pentru a-și plăti cheltuielile medicale.

Politicienii britanici care s-au succedat la putere, conservatori sau laburiști, au căutat de-a lungul anilor soluții pentru nevoile în creștere de finanțare a asistenței sociale, dar cei care au condus guvernele au amânat rezolvarea acestei probleme, de teama nepopularității creșterii taxelor și a opoziției din interiorul propriilor formațiuni politice.

Dar acum, trecând peste îngrijorarea din partidul său, Boris Johnson a enunțat printre măsurile preconizate ceea ce el denumește a fi o nouă taxă pentru sănătate și asistență socială, în urma aplicării căreia contribuțiile sociale ale angajaților și angajatorilor vor crește cu 1,25%, cu un procent asemănător urmând să crească și impozitul pe dividendele din acțiuni.

Reacția opoziției laburiste nu a întârziat. ''Aceasta este o creștere de taxe care încalcă o promisiune făcută de premier la ultimele alegeri (...) Conservatorii nu vor mai putea pretinde niciodată că sunt partidul taxelor mici'', spune liderul Partidului Laburist, Keir Starmer.

Alți critici vorbesc despre o creștere a cheltuielilor statului fără o reformă clară a sistemului de asistență socială sau consideră că o creștere a plăților pentru asigurările sociale va afecta în mod disproporționat tinerii și angajații cu venituri mici. Alternativele ar fi aici creșterea impozitului pe venit sau o taxă pe avere.

Planul lui Johnson a fost dezaprobat și de organizații ce reprezintă mediul de afaceri, care consideră că o creștere a taxelor va fi o povară în plus pentru companiile care încă se luptă cu efectele economice negative ale pandemiei, iar consecințele vor fi întârzierea redresării economice și pierderea unor locuri de muncă. În opinia acestor organizații, guvernul ar trebui mai degrabă să implementeze măsuri de protejare a locurilor de muncă și de stimulare a angajărilor.