În cadrul sesiunii comune a miniștrilor apărării și a miniștrilor de externe, din data de 15 noiembrie, a avut loc o primă dezbatere a proiectului Busolei Strategice. Prin acest document, statele membre își propun consolidarea dimensiunii de securitate și apărare, prin oferirea unor elemente de direcționare cu privire la modalitățile de răspuns la amenințările și provocările cu care se confruntă.

Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale a susținut importanța acestui viitor instrument de orientare a acțiunii UE în domeniul securității și apărării și a subliniat importanța unei abordări ambițioase, dar pragmatice și realiste în același timp.

De asemenea, Simona Cojocaru a exprimat sprijin pentru consolidarea capacității Uniunii de a răspunde la crize externe, prin optimizarea instrumentelor existente, într-o manieră complementară cu NATO. De asemenea, a evidențiat importanța rezilienței, inclusiv în ceea ce privește sprijinul acordat de forțele armate autorităților civile, în situații de urgență, dar și importanța susținerii partenerilor din vecinătatea estică și din Balcanii de Vest în consolidarea propriei reziliențe. Referitor la parteneriate, secretarul de stat a menționat importanța unei relații transatlantice solide și a consolidării cooperării și coordonării dintre UE și NATO.

În cea de-a doua zi a reuniunii, dezbaterile au debutat cu o prezentare a evoluțiilor privind o serie de aspecte curente. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a prezentat stadiul actual al operației EUFOR Althea, ca urmare a prelungirii mandatului operației în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, evoluțiile privind inițiativa Prezențelor Maritime Coordonate, progresele înregistrate în domeniul mobilității militare și stadiul actual al PESCO. Tot la acest punct, a fost discutată și situația de la granița Belarusului cu Polonia, Lituania si Letonia, prilej cu care a fost transmis un mesaj de solidaritate și a fost reconfirmată determinarea statelor membre de a nu permite utilizarea migrației ca instrument hibrid de presiune asupra Uniunii Europene.

Discuțiile au continuat cu o sesiune dedicată misiunilor militare de instruire ale Uniunii Europene, în cadrul căreia miniștrii apărării și reprezentanții acestora au dezbătut modalități privind creșterea eficacității lor, în baza lecțiilor învățate în teatrele de operații.

Reprezentantul român a susținut importanța consolidării misiunilor de instruire ale UE, într-o manieră realistă, acesta fiind un element esențial al menținerii credibilității acțiunii externe.

Forțele armate române participă în EUTM Mali, EUTM RCA, EUTM Somalia și, începând de anul viitor, România va contribui cu personal și în cadrul EUTM Mozambic. În același timp, împreună cu alte state membre, țara noastră a apreciat oportunitatea evaluărilor privind posibilitatea lansării unei misiuni de pregătire și asistență a UE în sprijinul Ucrainei, ca răspuns la solicitarea administrației de la Kiev de reformare a sistemului de educație militară din această țară.

În cadrul prânzului de lucru, la care a participat și Secretarul General al NATO, a fost reluată dezbaterea privind situația din Belarus și Ucraina, cu accent pe necesitatea coordonării eforturilor celor două organizații în aceste regiuni. În continuare, a avut loc un schimb de idei privind cele două procese de reflecție – Busola Strategică a UE și revizuirea Conceptului Strategic al NATO. De asemenea, au fost dezbătute modalități vizând consolidarea cooperării între cele două organizații, inclusiv în perspectiva unei potențiale noi declarații privind cooperarea UE-NATO. Evoluțiile recente au arătat necesitatea coordonării pe o serie de teme de interes comun –  reziliența, tehnologiile emergente și disruptive, precum și aspectele climatice cu impact asupra domeniului apărării.

Citiți continuarea materialului pe caleaeuropeana.ro