Deschidem și noi acum porțile mănăstirii al cărui nume se leagă și de repere luminoase din istoria noastră: Ștefan cel Mare și Mihai Eminescu, relatează Digi24.

Liniștea dintre zidurile mănăstirii Putna, ctitorită de Ștefan cel Mare acum 549 de ani, este spartă doar de sunetul clopotelor și de toacă. Cine intră pe poartă nu știe de ce să se bucure mai întâi: de peisajul mirific, de măreția clădirilor sau de pacea care simți că te înconjoară. Daruri lăsate de doi dintre cei mai iubiți ocrotitori ai României: Ștefan cel Mare și Regele Mihai. Însetat de țara lui și de lumină, fostul monarh a mers să celebreze Paștele la Putna în 1992, la revenirea din exilul forțat care începuse în 1948.

Sutele de ani care au trecut peste Mănăstirea Putna nu i-au știrbit nimic din aura de măreție și spiritualitate. Poetul Mihai Eminescu a numit-o "Ierusalimul Neamului Românesc" și acolo a organizat în 1871 prima serbare a românilor de pretutindeni.

Părintele Dosoftei Dijmărescu: 

„De-a lungul istoriei, românii au venit la Putna pentru a se închina la Sfântul Ștefan ca la un părinte al neamului și a-l ruga să mjlocească și să vegheze asupra neamului, venind aici au luat putere”.

Ce înseamnă însă viața din anul 2018 la Mănăstirea Putna, unde peste 100 de călugări se roagă neîncetat? Pelerinii vin din toate colțurile lumii ca să guste liniștea sufletească. Sunt suficiente câteva minute de rugă între pereții vechii mănăstiri.

Gherasim Soca, ieromonah:

„Cu orice gând ar veni oamenii aici, nu mai pleacă la fel cum au venit, fie că vin pentru peisaj, pentru frumusețea locului, pentru o fotografie, pentru a se relaxa, pleacă de aici cu o încărcătură sufletească aparte. Au trăit ceva pe care sufletul lor îl dorea și pe care aici l-au găsit”.

Acum, înainte de Paște, călugării de la Putna se pregătesc pentru Sărbătoarea Luminii și ne vorbesc cum fac să simtă mai intens bucuria Învierii Domnului.

Gherasim Soca, ieromonah: 

„Este în raport direct proprțional cu jertfa noastră de a pătimi împreună cu el și aceasta înseamnă postul, aceasta înseamnă rugăciunea, aceasta înseamnă osteneala fizică și aceasta înseamnă toată deschiderea noastră către oameni”.

Velnic Melchisedec, starețul Mănăstirii Putna: 

”Învierea Domnului nu este despărțită de patima sa, de cruce, după Săptămâna Patimilor trăim cu toții marea sărbătoare a Învierii Domnului”.

Peste 10.000 de pelerini din toată țara sunt așteptați să ia lumină de la mănăstirea Putna în Noaptea Învierii.