Vă prezentăm un interviu realizat de Ina Guțu cu Vlad Vlas, jurnalist, scriitor, fost profesor de limba română și un atașat al Mișcării de Eliberare de la sfârșitul anilor 80, după lansarea volumului ”Basarabia ACUM” în cadrul târgului de carte ”Libris” de la Piatra Neamț.

Radio Chișinău: Domnule Vlad Vlas ați lansat recent la Piatra Neamț ultimul dumneavoastră volum ”Basarbia ACUM”. Care este esența acestei cărți?

Vlad Vlas: La lansare, undeva în spate am atârnat o lozincă cu mesajul ”E greu să ne unim?! Dacă nu ne unim, va fi și mai greu!!” Aceasta este chintensența cărții mele. Vreau ca oamenii de cultură din Basarabia să le spună adevărul țăranilor, oamenilor simpli. Să nu ascundă după corcoduș cuvântul Unire. În carte le spun basarabenilor mei că pe lângă hrana cea de toate zilele, avem nevoie de demnitate, în primul rând, de verticalitate, de înțelegere a unui simplu adevăr că nu suntem două popoare, suntem un popor, suntem un  neam. Am numit volumul ”Basarabia ACUM”, or acest ”acum” se descifrează Adormită, Ciuntită, Umilită, Mințită plus la toate încă sărăcită. După 30 de ani te găsesc Basarabie și mai săracă, vorba lui Brâncuși. De ce oare nu îți găsești drumul cel drept. Eu am spus la lanasare. Era într-o zi de joi când Putin a început lansările la hotarul cu Polonia și Estonia. Eu am spus atunci fiecare lansează ce poate. Putin lansează rachete, eu lansez o carte.  Ce-și dorește cartea mea? Ca noi cu Moscova să facem schimburi culturale, nu schimburi de rachete și pumni.

Foto: Gerald Bucur

Radio Chișinău: Dumneavoastră domnule Vlas în acest volum lăsați să se înțeleagă în anumite momente că ați fi foarte optimist în privința Unirii, alteori o anumită deznădejde. Credeți totuși că mai este posibilă o nouă Mare Unire?

Vlad Vlas: În carte vorbesc mult și despre neputința noastră în plan mare. Au fost și alte popoare la un anumit grad de neputință, și fie s-au ridicat singuri și au depășit, fie i-a ajutat cineva. Cu noi e la fel. Dacă Basarabia este neputincioasă astăzi nu poate alcineva să o ajute decât România, Țara-Mamă. Pentru că problema Basarabiei este problema României. În ceea ce privește Unirea cred că o va face, mai mult ca sigur, noii pașoptiști. Așa cum a fost făcută prima unire de pașoptiști, cei care au venit din străinătate, cei care au scris, oamenii de cultură printre care Vasile Alecsandri cu al său îndemn ”Ca doi ochi într-o lumină” să fim. Dacă astăzi ochiul cel din stânga Prutului, îi orb are de suferit și celălat din dreapta Prutului. Și atunci suntem obligați să facem această Unire. O vor face generația care vine. Nepoții mei își vor face țara pe placul lor, în care nu vor fi nevoiți să stea pe la porți străină, să stea și să muncească în situații foarte umilitoare. Ci vor fi stăpâni în Țara lor.

Radio Chișinău: La un moment dat în  unul din articolele din carte spuneți ”Dacă nu luptăm pentru libertate, înseamnă că ne-am împăcat cu pierderea ei și a identității noastre”. Mai credeți că este posibilă o Mișcare de Eliberare Națională în Basarabia, având în vedere că din ceea ce spuneți și credeți dumneavoastră R. Moldova nu este nici independent, nici suverană.

Vlad Vlas: Este o falsă suveranitate, falsă independență. Basarabenii mei au ochii foarte triști. Când merg la țară să îmi văd rudele, după aceea mult timp nu îmi pot reveni pentru că mi se transmite durerea aceasta. Mă simt uneori vinovat parcă pentru că nu am făcut destul pentru a trezi conștiința națională, pentru a-i îndemna să fie liberi.

Radio Chișinău: Ce vi se pare cel mai revoltător când vă gândiți la Basarabia acum, cea pe care în articolele dumneavoastră  adunate în acest volum o numiți ”o barcă în derivă”, sau că are parte de o națiune care ”a pus cultura și moralitatea în cui”, ”o navă găurită care și-a pierdut busola”, ”ultima națiune dezmembrată a Europei”?

Vlad Vlas: Cel mai revoltător este că alegătorii din Basarabia votează viitorii lor dușmani, viitorii lor gropari. Este inadmisibil să mergi la vot și să votezi cu Dodon. Metodele propagandei rusești sunt foarte vaste și eficiente. Într-unul din articole tratez subiectul nolstalgicilor. Nolstalgia este firească dar nu ne putem crampona de trecut și să stăm ca ”boul la poartă nouă” exact ca în poezia semnată de Geo Bogza: ”Așa e soarta boului, vițel adult/Să stea la poarta noului, nițel mai mult.” Lasă progresul și cultura să treacă pe lângă el. Poarta aceea duce spre România iar el nu înțelege că e țara lui. Este rezultatul acestei propagande rusești.

Radio Chișinău: Ați denumit unul din articole ” Lipsa iubirii de vatră, naște monștri”. În acest sens cum credeți că se poate învăța această iubire de vatră, în condițiile în care chiar dumneavoastră ați menționat că se duce o puternică propagandă din partea Rusiei, avem lideri aleși de acești  ”nolstalgici” și de populație ”rătăcită”?

Vlad Vlas: Eu mizez totuși pe înțelepciunea nativă a basarabenilor. Mulți dintre ei nu pot discerne adevărul de minciună. Mulți dintre ei rămân surzi la cuvintele adevărului, spuse chiar de proprii lor copii. Copilul vine acasă și își întreabă părinții de ce votează comunismul când el nu își dorește comunism și în Europa. Este cumva o încăpățânare din asta nesănătoasă.  Asta nu înseamnă însă că sunt proști. Trebuie doar să se trezească în ei înțelepciunea aceea veche. Trebuie să discernem adevărul de minciună. Domnule, ce  îți spune televiziunea aceea. Nu o mai asculta. Cu banul poți să transformi răul în bine. Eminescu spunea:  vai de veacul când nici răul nu va mai fi rău. Noi astăzi la rău spunem bine. Lasă că e ”ghini” cum spune basarabeanul. Ba nu-i ”ghini” deloc. Trebuie să punem umărul cu toții. Oricine poate face un act, nu neapărat de eroism. E eroism să votezi corect, e eroism să mergi la un miting.

Radio Chișinău:  La finalul cărții, am reținut un îndemn pe care îl subliniați ca un fel de concluzie ”Basarabenii trebuie iubiți mai ales acum când o merită cel mai puțin, căci au mare nevoie de convingerea că Țara-Mamă îi iubește”…

Vlad Vlas: Sigur, și viceversa.  Basarabenii trebuie să recunoască că au greșit. Dacă e vorba de unire, cartea e adresată în egală măsură românilor din dreapta și stânga Prutului. Indiferent de unde pornește Hora Unirii, sau de unde izbucnește scânteea. Nu e vorba doar de unirea Basarabiei cu România, ci poate a României cu Basarabia. Avem ce învăța unii de la ceilalți. Trebuie să o facem. Să nu mai aplecăm urechea la aceleași insulte din partea propagandei străine.   

Interviu realizat de Ina Guțu