”Flacăra românismului nu s-a stins niciodată în Basarabia, a mocnit în mediul intelectual, și a izbucnit cu prima ocazie, în perioada „dezghețului” hrușciovist, apoi, după 1985, în perioada numită perestroika, atunci când Gorbaciov a slăbit puțin strânsoarea dictaturii comuniste. Scriitorii s-au angajat primii în lupta pentru limba română și alfabetul latin, aprinzând făclia deșteptării. În scurt timp, acțiunile lor curajoase au dat naștere unei ample mișcări de renaștere și eliberare națională, luând prin surprindere și băgând spaimă în regimul ocupant, care crezuse până atunci că românismul a murit în RSSM. Venindu-și în fire, autoritățile comuniste au aplicat tactica diversiunii, încercând, nu fără unele succese, să împingă mișcarea pe calea falsă a moldovenismului”, a declarat pentru Radio Chișinău, publicistul Nicolae Negru.

Nicolae Negru s-a născut în data de 14 octombrie 1948 în localitatea Ciutulești, Florești. În 1951, la o vârstă fragedă, a fost deportat împreună cu familia sa – mama Domnica, tatăl Mihail și doi frați în Siberia. Al patrulea frate, istoricul Gheorghe Negru, s-a născut în regiunea Tomsk. 

Este membru al Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România. A activat în cadrul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) în calitate de redactor-șef al buletinului analitic Mass-media în Republica Moldova. A colaborat cu Studioul Moldova-Film, revistele Nistru-Basarabia, Literatura și Arta și Columna. A fost membru al Comitetului executiv al Frontului Popular, mișcarea politică din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească precum și din nou-creata Republică Moldova, care a pregătit Mișcarea de Eliberare Națională la sfârșitul anilor 80.

Mișcarea de Eliberare Națională din stânga Prutului de mijlocul anilor 80 ai secolului trecut a fost o mișcare de emancipare și rupere de trecutul sovietic al românilor basarabeni dintre Prut și Nistru. A fost condusă de elita culturală basarabeană printre liderii mișcării fiind scriitorii Grigore Vieru, Leonida Lari, Ion Vatamanu, Dumitru Matcovschi.

Grigore Vieru, de la a cărui naștere la 14 februarie 2018 se împlinesc 83 de ani,  a fost și printre fondatorii Frontului Popular din Moldova, organizația care a pregătit Mișcarea. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.

”Despre perioada 1989-1993  în segmentul cărora s-au produs cele mai de vârf evenimente legate de consolidarea basarabenilor în jurul unor idealuri naționale, la care am fost martoră și participantă, îmi amintesc cu nostalgie și emoție. După mine, a fost cea mai intensă, fructuoasă și concentrată porțiune din istoria noastră recentă, când am dat dovadă de demnitate și caracter. Eram un adolescent care se forma pe acest val de transformări istorice și care a trăit tot entuziasmul, toată presiunea, curajul, revolta și sacrificiul, la temperaturi maxime. Și acest lucru s-a datorat faptului, că tatăl meu, poetul Ion Vatamanu, a fost împreună cu Leonida Lari, Grigore Vieru, Doina și Ion Aldea Teodorovici, Ion Ungureanu, Lidia Istrati, Nicolae Costin și alții, pe prima linie în lupta pentru aceste idealuri. Prin urmare, ceea ce se întâmpla în stradă, la mitinguri, în parlament și în societate, era discutat și acasă, iar eu, absorbeam și treceam prin mine toată această informație, tot efortul și sacrificiul tatălui, toată sinusoida trăirilor lui – de la agonie la extaz și invers. Probabil că și azi, artistul din mine, revine la acele zile și nu în zadar mulți spun despre filmele mele că sunt foarte ancorate în tematica patriotică. Și probabil că au dreptate. După mine, dragostea de țară este un sentiment firesc ca și  dragostea de mamă sau de copii”, spune regizoarea Leontina Vatamanu.

Leontina Vatamanu este fiica cea mai mică a regretatului poet, savant și om politic Ion Vatamanu.  Mama ei, Elena Vatamanu, cunoscută traducătoare, este fiica scriitorului basarabean Mihail Curecheru, deportat în Siberia și decedat, în 1943, într-un lagăr din Taișet. Leontina este absolventă a Facultății de Scenaristică și Critică de Film a Academiei de Teatru și Film din București (1995). Împreună cu soțul ei, producătorul Virgiliu Mărgineanu sunt fondatorii Festivalului International de Film Documentar ”Cronograf”  ajuns la a 14-a ediție și singurul festival internațional de documentare din R. Moldova. Leontina Vatamanu este autoarea a peste 15 documentare cu tematică patriotică printre care ”Te iubesc Ion și Doina”, ”Dor de Ion Vatamanu”, „Satul din oglindă”, ”SĂRMAna de pe Prut ”. Este laureată a mai multor festivaluri internaționale de filme documentare.

Amintim că „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“ este un proiect cultural desfășurat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț și Radio România Chișinău ce presupune organizarea unor activități cultural-educative, precum și de documentare și informare, întruniri de tip dezbatere cu invitați speciali din stânga Prutului pe teme precum învățământul în limba română din Transnistria, foametea și deportările din Basarabia, presa și libertatea de exprimare în Republica Moldova, literatura basarabeană în perioada sovietică, relațiile economice, sociale și culturale dintre cele două maluri de Prut. Susținător al proiectului este omul de afaceri nemțean Vasile Ouatu, cetățean de onoare al municipiului Orhei, cunoscut ca un apărător al cauzei basarabene și apropierii celor două maluri de Prut.

Autor: Ina Guțu