Începând din acest an, în România 24 ianuarie este zi de sărbătoare legală și este marcată pe ambele maluri ale Prutului, prin depuneri de flori și manifestări culturale.

Reporterul Radio Chișinău Ina Guțu vă invită la o excursie la Muzeul Unirii din Focșani, unde sunt expuse mai multe obiecte originale din perioada Unirii din 1859, documente, tablouri, ziare sau lucruri personale care au aparținut domnitorului Ioan Cuza. Numit și orașul Unirii, la Focșani, după alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în ambele principate, a funcționat Comisia Centrală, un fel de prim  parlament comun al celor două principate unite.  

Clădirea Muzeului Unirii din orașul Focșani, Județul Vrancea, este astăzi alături de câteva biserici, potrivit documentelor din arhive, printre cele mai vechi clădiri din oraș.  Cu o formă aproape neschimbată față de aspectul inițial și situată în centrul istoric al urbei, clădirea de patrimoniu găzduiește astăzi importante mărturii ale Unirii Principatelor. Aici este expusă masa din lemn a Comisiei Centrale, primul Parlament al Principatelor Unite la care au fost discutate și adoptate primele legi comune ale celor două principate, afirmă Corina Duca, muzeograf în cadrul Muzeului Unirii.  

„Aceasta este masa Comisiei Centrale pe care o numim primul Parlament al Principatelor Române. Era format din 16 membri, opt munteni și opt moldoveni. Unii numiți de către Domnitor, alții de către cetățeni. Această Comisie a funcționat aici la Focșani între anii 1859- 1862. O parte din membrii Comisiei au locuit în incinta acestei clădiri care fusese transformată din punct vamal în hotel. La această masă au fost discutate mai multe legi vizând reforma agrară, de asemenea a fost adoptată legea prin care se trecea de la alfabetul chirilic la cel latin. A fost chiar discutat un proiect de constituție pe care îl avem și noi expus în una dintre vitrinele muzeului”.

Din păcate, clădirea în care a funcționat Comisia Centrală, unde prin adoptarea de legi și reforme s-au pus practic în aplicare unirea celor două principate, nu s-a mai păstrat în Focșani. Pe acele locuri au fost construite blocuri de locuit și doar numele străzii ”Comisia Centrală”, mai păstrează astăzi amintirea acelor vremuri.

Documente care vorbesc despre dorința de unificare încă din anii 1848, lucruri care au aparținut domnitorilor Gheorghe Bibescu, Mihail Sturza, sau Alexandru Ioan Cuza, sunt câteva dintre exponatele muzeului.

„Deținem depeșele telegrafice care au sosit atunci la Focșani și care anunțau dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, un exemplar original din Hora Unirii, avem de asemenea un tablou original cu portretul Mihail Kogălniceanu, prim-ministrul în perioada Unirii. Deținem de asemenea câteva obiecte personale care au aparținut domnitorului Alexandru Ioan Cuza: o bombonieră din argint, o chitanță cu semnătura domnitorului, volume din biblioteca personală, o călimară cu cerneală și un sfeșnic, un ceas de birou, medalii comemorative dar și actul de abdicare al domnitorului. Avem și câteva lucruri personale care au aparținut Elenei Cuza, soția domnitorului - o mare doamnă care și-a dedicat întreaga viață și o parte din avere actelor de caritate. Deținem de la ea în expoziție o umbreluță de soare și o poșetuță din argint. Legat de Unire, deținem un tablou cu prima vizită al lui Alexandru Ioan Cuza la Focșani din februarie 1859  semnat de Ioan Ispir”.

Focșanii Moldovei și Focșanii Munteniei au existat ca târguri separate aproape jumătate de mileniu, despărțite fiind de pârâul Milcovel. Pe cele două maluri ale pârâului se aflau vămile celor două Principate, pichetele de grăniceri și bornele de hotar. După Unirea Principatelor a avut loc și unirea orașului Focșani sub o singură administrație.  

„Milcovelul delimita practic Moldova de Țara Românească. Acest hotar era un firicel de apă care putea foarte ușor să fie trecut cu piciorul. După unificare focșănenii au făcut foarte multe apeluri către Alexandru Ioan Cuza, și abia la 10 iulie 1862 a fost semnat decretul de unificare ale celor două orașe Focșani, reședință a județului Putna, viitorul județ Vrancea”,  îmi povestește, în continuare muzeografa Corina Duca.  

Astăzi în Piața Unirii, fosta Piață Munteni din centrul orașului Focșani, alături de Monumentul Unirii închinat acelui eveniment, la câțiva metri distanță se poate admira și Borna de Hotar. Borna de Hotar este un monument ridicat șapte decenii  mai târziu de la Unirea Principatelor, amplasat  exact pe locul în care s-a aflat unul dintre pichetele de graniță dintre cele două principate.

Monumentul dedicat Unirii Principatelor.  Înfățișează scene și personaje din timpul marelui eveniment dar și Hora Unirii.

De Ziua Unirii Muzeul Unirii din Focșani își așteaptă vizitatorii inclusiv și pe cei din Republica Moldova.

„Îi așteptăm cu drag pe toți cei care vor să afle mai multe despre istoria poporului roman dar și despre istoria orașului Focșani. Nu prea avem vizitatori din Republica Moldova de aceea, pe această cale, am dori să le transmitem basarabenilor că la Focșani există un Muzeu al Unirii care îi așteaptă cu brațele deschise”, cu acest îndemn și-a încheiat ghidajul interlocutoarea.

Teatrul Comunal „Maior Pastia”

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia). La 5 și 24 ianuarie 1859, românii din cele două principate, prin dubla alegere al lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în Moldova  și Țara Românească au făcut ca Unirea să devină un act îndeplinit.  

Reportaj realizat de Ina Guțu