România este cel mai vocal ambasador al Rep. Moldova în instituțiile europene, dar și principalul partener comercial, spune Daniel Nicodim, care activează în administrația publică de mai bine de 20 de ani și face parte din prima generație de politicieni pro europeni, de după căderea comunismului.

„Sprijinul României pentru procesul de integrare europeană reprezintă o obligație pentru România și pentru fiecare român. Avem această datorie să stingem dramele prin care această parte, jumătate de Moldova, ruptă de Stalin, a trecut.

Majestatea Sa, Regele Mihai, în anii 2000, a efectuat un turneu în toate țările europene, care erau monarhii, dar și în Statele Unite și Canada, pentru a pleda cauza României pentru integrarea în NATO și Uniunea Europeană, turneu care a contat în ecuația aderării României la cele două organizații. Aici dacă pot face o paranteză, pot adresa așa o întrebare retorică despre ce ar fi fost astăzi România fără să fie membră NATO în contextul acestui război teribil și nedrept.

Ei bine, 20 de ani mai târziu, Majestatea Sa Margareta, urmând exemplul augustului părinte, a plecat într-un asemenea turneu. Coincidența a făcut ca anul trecut președinția Consiliului Uniunii Europene să fie asigurată de două țări monarhii - Suedia și Spania. Casa Regală a avut întâlniri la nivel de guvern și a pledat cauza integrării Rep. Moldova în Uniunea Europeană”, spune Daniel Nicodim.

Aderarea la UE a Rep. Moldova este un caz aparte, pentru că vorbim de un stat care și-a depus candidatura să devină membru UE, dar jumătate din populație sunt deja cetățeni europeni, susține Daniel Nicodim care se declară fascinat de lupta pentru democratizarea României dusă de Corneliu Coposu, liderul opoziției din România postcomunistă și om de încredere a lui Iuliu Maniu, unul dintre cei mai importanți făuritori ai României Mari.

„Lupta domnului Coposu, a domnului Rațiu și a altor lideri din perioada interbelică a contat foarte mult în dezvoltarea societății românești  și instaurarea democrației. În România democrația  nu a venit ca în alte state foste comuniste, foarte repede după căderea comunismului, s-a transformat societatea radical, ci a venit foarte greu, pe parcursul a șase ani. Primul președinte cu adevărat democrat a fost abia în 1996,  Emil Constantinescu. Acest lucru s-a datorat șansei pe care am avut-o că politicieni care înțelegeau sistemul democratic să fie în viață la vremea respectivă și să asigure această punte peste infernul comunist.”

Zilele acestea tocmai am terminat de citit „Iuliu Maniu, politică și morală”, de Cristian Borz și Ana-Maria Borz, volum lansat la Chișinău în cadrul Galei Corneliu Coposu,  și mă fascinez de caracterul și principiile de viață ale acestui om, așa cum a rămas în istorie drept cel mai mare politician al României Mari, mai apoi martirul închisorii de la Sighet. Mă întreb, în acest sens, dacă mai este în stare spațiul românesc să dea astfel de Oameni, care să pună interesul național mai presus decât orice…

„Eu am credința că da. Întotdeauna acest spațiu românesc a știut să ia decizii corecte în situații limită. Corneliu Coposu susținea cu tărie că se poate face politică și cu morală. Doar așa poți construi, pe baze solide, respectându-l pe celălalt, și respectând niște principii. Cred că în așa fel se pot construi oameni așa cum au fost odată și cum sunt convins că există și la momentul oportun se vor manifesta”, spune Daniel Nicodim.