Maluri de Prut | Bălțiul, primul județ din Basarabia care a votat unirea cu România, acum 100 de ani

  • 02 Martie 2018 13:59
0%
00:00:00
00:00:00

La 3 martie se împlinesc 100 de ani de la momentul în care Zemstva (Consiliul județean) din Bălți a decis în unanimitate votarea unei scrisori către Sfatul Țării, în numele reprezentanților din tot ținutul, în care își manifestă dorința de revenire la patria mama.

”Știind prea bine că acum o sută și șase ani am fost furați cu de-a sila de la sânul dulce al mamei noastre scumpe cu care am făcut un trup și un suflet; Știind prea bine că în vremurile acestea grele, când după ce ne va izbăvi Dumnezeu de tirania rusească, care ne-a apăsat, batjocorit și întunecat atât amar de vreme, era să ne prăpădim în focul anarhiei bolșevice, iar România ne-a dat ajutor frățesc în zile de grea primejdie, curățindu-ne țara de dușmani, dându-ne scutul, liniștea și rânduiala pierdută; HOTĂRÂM în numele ținutului nostru Bălți să ne unim din nou cu scumpa noastră țară-mamă: România, voind să împărțim cu ea frățește tot norocul și nevoile noastre viitoare ca și în vremurile Moldovei lui Ștefan cel Mare.” se arată în moțiunea  semnată, în unanimitate, de membrii Zemstvei de la Bălți.

Cine citește atent acest act emis de Zemstva din Bălți înțelege exact motivele pentru care s-a făcut Unirea și condițiile care existau în acel moment în Basarabia”, susține profesorul Mihai Bărbulescu, doctor în areheologie și autorul volumului monografic Bălți 1918-1944.

”În județul Bălți a fost mai întâi o cerere a țăranilor adresată Zemstvei, care a discutat-o, a aprobat-o, și în 3 martie a făcut acea scrisoare adresată Sfatului Țării în care se cereau Unirea cu România. Este primul organism care vorbește și cere unirea, cu trei săptămâni înainte ca aceasta să fie votată de Sfatul Țării” menționează Mihai Bărbulescu.

Balțiul, unde și-a desfășurat activitatea mai mult de un deceniu părintele mișcării de eliberare națională a Basarabiei, Ion Pelivan, era un puternic centru național, potrivit istoricului Ion Negrei.

”În județul Bălți, proprietarii țăranii avea un cult pentru cultura românească. În condițiile războiului civil care venea peste Basarabiei din partea Rusiei Bolșevice, la începutul lunii martie Zemstva din Bălți votează o primă declarație de unire cu România. Declarația a fost semnată de țărani, intelectuali, medici și profesori și chiar de primarul orașului Bălți. În declarație se menționa comunitatea de limbă, de istorie, de cultură, a populației din județ și din întreaga Basarabie”.

Unirea plutea în aer peste întreaga Basarabie așa încât după declarația de unire de la Bălți a urmat votarea unui document asemănător, la 13 martie 1918, de către Zemstva de la Soroca. Întreaga populație își dorea, și situația dicta necesitatea luării unei asemenea decizii de către Sfatul Țării, potrivit istoricului Ion Negrei. Astfel încât, luând act de dorința majorității populației și ajutați de condițiile internaționale favorabile, la 27 martie Sfatul Țării votează Unirea Basarabiei cu România.

 

Scrisoarea aprobată de Zemstva de la Bălți la 3 martie 1918

În ziua de 3 martie, ceasurile de dimineață, 20 reprezentanți țărani din Zemstva ținutală (consiliu județean) a ținutului Bălți a prezentat la birou în numele reprezentanților din tot ținutul următoarea “moțiune” sau dorință scrisă, preluată de basarabia91.net:

„Noi, mai jos iscăliții ai Zemstvei ținutului Bălți, cu cinste vă rugăm să aveți bunătatea ca, înainte de a intra în rânduiala zilei hotărâte pentru adunarea de astăzi a zemstvei, să puneți la glăsuire dorința noastră arătată mai la vale, de a ne uni cu țara noastră mama România.
Știind prea bine că acum o sută și șase ani am fost furați cu de-a sila de la sânul dulce al mamei noastre scumpe cu care am făcut un trup și un suflet;

Știind prea bine că în vremurile acestea grele, când după ce ne va izbăvi Dumnezeu de tirania rusească, care ne-a apăsat, batjocorit și întunecat atât amar de vreme, era să ne prăpădim în focul anarhiei bolșevice, iar România ne-a dat ajutor frățesc în zile de grea primejdie, curățindu-ne țara de dușmani, dându-ne scutul, liniștea și rânduiala pierdută;
Știind prea bine că singuri sîntem și prea puțini și prea neputincioși, pentru a ne putea ocârmui și apăra singuri, fără a cădea din nou sub alt jug străin, care să ne facă iarăși robi;
HOTĂRÂM în numele ținutului nostru Bălți să ne unim din nou cu scumpa noastră țară-mamă: România, voind să împărțim cu ea frățește tot norocul și nevoile noastre viitoare ca și în vremurile Moldovei lui Ștefan cel Mare.
Această hotărâre nestrămutată și sfântă a noastră rugăm să fie trimisă fără întârziere Sfatului Țării din Chișinău, pentru ca acesta, ascultând glasul nostru, să hotărască în grabă în numele întregii țări: sfânta, mântuitoarea, mult dorita și veșnica noastră Unire cu țara noastră mamă România, în care ne punem nădejdea, căci ca bună mamă ne va garanta frăție deplină și drepturile căpătate de norod prin revoluția din 1917.

Bălți, în 3 Faur 1918.Urmează semnăturile...”

Președintele adunării Zemstvei, Costache Leancă, punând la vot, dorința celor douăzeci de reprezentanți a fost aprobată în unanimitate.

Și adunarea s-a transformat într-o sărbătoare improvizată. Deputații au strigat urale, „Trăiască Unirea și România Mare”. Au cântat „Pe-al nostru steag e scris Unire”.

Autor: Ina Guțu

Tags

Alte Noutati

LIVE: Radiojurnal Chișinău
Meteo Chișinău
3
Cer acoperit de nori
Umiditate:81 %
Vint:3,6 m/s
Tue
5
Wed
5
Thu
7
Fri
10
Sat
3

Curs oficial BNM 02 Martie 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 21.0442 -0.0678
USD 17.4749 0.0364
RON 4.3171 -0.0131
UAH 0.6238 -0.0000
RUB 0.2357 0.0025
Arhivă Radio Chișinău