Căutările și încercarea de vorbi o limbă română frumoasă își au începuturile încă în copilărie, într-o perioadă în care în spațiul din stânga Prutului dreptul la propria limbă și identitate erau negate și falsificate.

„Transcriam cuvinte din cărțile pe care le citeam, explicam fiecare cuvânt ce înseamnă șoi vroiam să rețin aceste cuvinte. În 1986 încep și un jurnal în care vreau să scriu utilizând acele cuvinte.  Îmi părea că dacă învăț un cuvânt nou mă înnoiesc eu ca ființă umană”, potrivit Tamarei Cărăuș.

De la preocupările pentru vorbirea unei limbi frumoase, în primii ani după Mișcarea de Eliberare Națională și revenirea la grafia latină la sfârșitul anilor 80, interesul trece către încercarea de a vorbi o limbă corectă.  

„În acei ani textele mele sunt impregnate de citate din, de exemplu, ”Floare stăpână:

 Cer cu stele se rotește

Iar la mijloc strălucește

Floarea stăpână.

Limba Română”

E un misticism acolo, iar la mijloc e limba română. Timp de mai mulți ani am dus-o între-o asemenea cântare cosmică iar în anul când scriu prima data în grafie latină îmi notez în jurnalul meu că scriu cu ”crini latinești”.”

Referindu-se la identitate, cercetătoarea Tamara Cărăuș este de părere că discursul identitar este legitim într-o singură situație.

„În cazul unui grup etnic amenințat  sau oricare altă minoritate amenințată.  E singura formulare plauzibilă din perspectiva unei identități. Că altfel acel grup își va pierde limba, își va pierde maniera de a exista. Deci în acel caz discursul identitar este legitim pentru că poate duce la protejarea acelei comunități. În schimb, revendicarea identității în zile obișnuite, când nu suntem amenințați, să vorbim din perspectivă identitară mi se pare o capcană. Ne privează de alte perspective de a vedea lumea.”

Tamara Cărăuș (n. 1972) a studiat filosofie și litere la Universitatea din București, cu doctoratul susținut, în 2001, la aceeași universitate. A publicat cărțile: tzara mea; Efectul Menard; Capcanele identității; Limba de hârtie.

A desfășurat proiecte de cercetare în cadrul mai multor instituții: Colegiul Noua Europă, Universitatea din București, Universitatea din Oxford, Universitatea din Uppsala, Universitatea din Groningen, Universitatea Palacky Olomouc, Universitatea din Rijeka, Academia de Stiinte din Polonia, Institut für die Wissenschaften vom Menschen, Viena ș.a. A publicat mai multe articole științifice și a coordonat volumele Cosmopolitanism and the Legacies of Dissent (Routledge, 2014), Cosmopolitanism Without Foundations (Zeta Books, 2015), Re-Grounding Cosmopolitanism: Towards Post-Foundational Cosmopolitanism (Routledge, 2015).

„Maluri de Prut – Basarabia necunoscută” este un proiect cultural desfășurat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț și Radio România Chișinău ce presupune organizarea unor activități cultural-educative, de documentare și informare în cadrul unor întruniri de tip dezbatere cu invitați speciali din stânga Prutului pe teme precum: învățământul în limba română din Transnistria, foametea și deportările din Basarabia, presa și libertatea de exprimare în Republica Moldova, literatura basarabeană în perioada sovietică, relațiile economice, sociale și culturale dintre cele două maluri de Prut. Susținător al proiectului este omul de afaceri nemțean Vasile Ouatu, cetățean de onoare al municipiului Orhei, cunoscut ca un apărător al cauzei basarabene și apropierii celor două maluri de Prut.

Autor: Ina Guțu