În prezentarea studiului, Philipp Schulmeister, director pentru campanii în cadrul Parlamentului European, a explicat că două treimi dintre respondenții din UE (67%) declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc săptămâna viitoare. O întrebare similară a fost inclusă în sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din aprilie 2018, cu un an înaintea alegerilor europene precedente. La acea dată, 58% dintre respondenți declarau că probabil ar vota în aceste condiții.

Cetățenii români sunt în prezent mai dispuși să voteze la alegerile europene decât erau înaintea precedentelor alegeri europene, desfășurate în 2019. Dintre respondenții români, 64% declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc la o săptămână de la data sondajului, față de 60% în 2018.

O altă concluzie a sondajului, evidențiată și de Schulmeister în prezentarea sa, este aceea că cetățenii europeni sunt de părere că democrația este cea mai importantă valoare pe care Parlamentul European o poate apăra: 37% dintre respondenți consideră că apărarea democrației este prioritară, fiind urmată de protecția drepturilor omului în UE și la nivel mondial (28%) și de libertatea de exprimare și de gândire (27%).

Modul în care democrația funcționează în Uniunea Europeană mulțumește 54% dintre cetățenii europeni și pe 52% dintre cei români.

Cetățenii europeni sunt mulțumiți în principal de existența unor alegeri libere și corecte (70%), libertatea de exprimare (70%) și respectarea drepturilor fundamentale (66%). Ei sunt cel mai puțin mulțumiți de combaterea dezinformării și a corupției. Întrebați despre diverse elemente ale democrației, cetățenii români se declară mulțumiți de libertatea de exprimare (62%), diversitatea mass-media (56%), existența alegerilor libere și echitabile (54%) și de respectul pentru drepturile fundamentale (54%). Românii sunt cel mai puțin mulțumiți de felul în care sunt luate în considerare interesele cetățenilor de către partidele politice și de lupta împotriva corupției.

O majoritate a cetățenilor europeni sunt conștienți de impactul Uniunii Europene asupra vieții lor de zi cu zi: aproximativ șapte din zece cetățeni europeni și 62% dintre români împărtășesc această opinie.

Rolul Parlamentului European este și el recunoscut: 62% dintre respondenții din UE și 55% dintre cei din România își amintesc că au auzit recent despre Parlamentul European.

Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru Ucraina iese în evidență, fiind realizarea cu cea mai mare rată de mulțumire în rândul cetățenilor europeni: 69% dintre respondenții la nivel UE se declară mulțumiți de aceste acțiuni. Același procent se înregistrează și în rândul respondenților din România (69%). Nivelul de satisfacție este cel mai ridicat în Olanda (90%), Suedia (87%), Finlanda (87%) și Irlanda (87%). Respondenții din Slovacia (45%) și Grecia (48%) au cele mai scăzute rate de satisfacție. Satisfacția față de acțiunile Uniunii este, de asemenea, relativ ridicată în domeniul protecției drepturilor democratice și al respectării statului de drept (64% dintre cetățenii europeni, 57% dintre cetățenii români), precum și în domeniul politicii externe (54% dintre cetățenii europeni, 56% dintre cetățenii români).

Crizele suprapuse din ultimii ani sunt foarte vizibile atunci când sunt analizate starea economiei și situația financiară a cetățenilor. Jumătate dintre respondenții europeni (50%) constată că nivelul lor de trai a scăzut și se așteaptă ca acest lucru să continue în anul următor, în timp ce 29% nu au constatat încă o reducere a nivelului de trai, dar se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an.

Dintre respondenții români, 47% au constatat deja o scădere a nivelului de viață, iar 37% se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an. În acest context, cresc și așteptările pentru soluții concrete: 65% dintre respondenții europeni și 69% dintre românii intervievați nu sunt mulțumiți de măsurile luate de țara lor pentru a face față crizei generate de costul vieții, iar 57% dintre cetățenii europeni și 60% dintre cei români nu sunt mulțumiți de ceea ce a făcut Uniunea Europeană pentru a remedia situația.

În această privință, cetățenii doresc ca Parlamentul European să pună pe primul loc lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (38%), următoarele priorități fiind sănătatea publică (33%), combaterea schimbărilor climatice (31%) și sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (31%). Pentru respondenții din România prioritatea o reprezintă sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (40%), urmată de sănătatea publică (36%) și de lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (29%).