Redenumirea Macedoniei "pune în pericol identitatea națională", a declarat președintele Ivanov pentru presa locală la Skopje, explicând de ce el nu va participa la referendum, programat pentru 30 septembrie.

În luna iunie, autoritățile de la Skopje și Atena au pus capăt diferendului în legătură cu numele vecinului nordic al Greciei, denumirea acceptată de ambele părți fiind „Republica Macedonia de Nord”. Această soluționare a determinat Grecia să renunțe la opoziția față de aderarea Macedoniei la NATO.

Dar, pentru ca Macedonia să devină membră a Alianței Nord-Atlantice, este nevoie ca țara să aprobe acordul cu Grecia într-un referendum și să-și schimbe numele din punct de vedere constituțional. Numai după aceea parlamentul grec va putea ratifica acordul și aderarea Macedoniei la NATO.

Începând din 1991, când Macedonia a devenit suverană în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, Atena a acuzat-o de tentativă de însușire a moștenirii elene a provinciei grecești omonime și chiar de aspirații teritoriale față de Grecia.

Macedonenii vor fi convocați să răspundă la următoarea întrebare: "Sunteți în favoarea aderării la NATO și UE și acceptați acordul privind numele încheiat între Republica Macedonia și Grecia?".

Cu toate acestea, deoarece opoziția, precum și șeful statului resping acest referendum, succesul său este discutabil. Cel puțin jumătate din cei 1,8 milioane de alegători eligibili trebuie să participe la referendum pentru a putea fi valid. Atingerea acestui număr va fi însă dificilă în cazul în care opoziția boicotează consultarea populară, potrivit sondajelor locale.