"Spun unii că Belarus este parte a lumii ruse. Nu-i adevărat! Belarus este un stat independent. Îi vom face pe toți să ne respecte. Vom reuși să ne apărăm pământul nostru (...) În spatele meu se află sute de mii de oameni înarmați", a spus Aleksander Lukașenko la conferința de presă de joi. A recunoscut că în ultimul timp a fost de mai multe ori amenințat că Vladimir Putin va încerca să rupă de la Belarus o parte din teritoriu, așa cum s-a întâmplat în Ucraina.

Puterea a început deci o campanie, care are ca scop întărirea conștiinței naționale a belarușilor și patriotismul.

Ministrul proaspăt numit al educației, Mihail Juraukou, a declarat recent că intenționează să introducă lecții obligatorii de istorie și geografie în limba belarusă. "Vom tinde ca jumătate de materiile de studiu în școli să fie predate în limba belarusă", a spus el.

În 20 ianuarie, Curtea Constituțională a hotărât ca legile să fie tipărite nu numai în limba rusă, ca până acum, ci și în limba belarusă.

Belarus este unul din cele mai rusificate state ale fostei URSS. Pe străzile orașelor domină limba rusă, care este folosită și în majoritatea școlilor. Imediat după demembrarea URSS s-a încercat refacerea identității belaruse, dar primele alegeri prezidențiale din 1994 au adus victoria lui Lukașenko, care s-a opus. Preluând puterea, a tins spre îngrădirea limbii belaruse, opunând acesteia limba rusă, ca fiind mai dezvoltată și modernă.

Joi, Lukașenko a informat că limba belarusă este cea care diferențiază un belarus de un rus. "Dacă pierdem limba, vom fi pur și simplu ruși", a spus.

Pe vitrina oficială de internet a Ministerului Apărării a apărut noua rubrică "eroii noștri". Alături de figurile tradiționale din timpul URSS, ca de ex. mareșalul Ivan Iakubovski, originar din Belarus, decorat de două ori cu Steaua de Erou al Uniunii Sovietice, și cosmonautul Piotr Klimuk, au apărut în mod surprinzător pe ea Tadeusz Kosciuszko, Jerzy Radziwill, soția lui Zygmunt August, și Konstantî Ostrogski, comandantul armatelor Poloniei și Lituaniei în bătălia de lângă Orsza din 1514, în care au fost înfrânte forțele Principatului Moscovei. Aceste personalități au rolul de a înrădăcina patriotismul printre soldați.
Vicepreședintele mișcării din opoziție Pentru Libertate, Iuri Hubarevici, consideră că președintele este conștient de pericolele pe care le prezintă Rusia și încearcă să întărească conștiința națională a compatrioților în cazul unui eventual conflict politic. "Nu este exclus ca apropiata campanie dinaintea alegerilor prezidențiale din toamnă să poată fi un motiv în acest sens", spune pentru "Wyborcza" Hubarevici.

Tendința spre întărirea conștiinței naționale a belarușilor și evocarea personalităților istorice cunoscute ca fiind antiruse nu a scăpat atenției mediilor ruse. Acestea îl acuză pe Lukașenko de trădarea Rusiei. "În scurt timp, în Belarus nu vor mai fi școli rusești" - alarmează agenția rusă Regnum.

"Lukașenko a considerat că, aflată în conflict cu Occidentul, Rusia este slăbită, deci poate să-și permită astfel de măsuri. Dar acesta este și un semnal pentru propria sa populație" - spune pentru "Wyborcza" politologul rus Andrei Suzdalțev de la Școala Superioară de Economie din Moscova. În opinia sa, evenimentele de pe Maidanul kievean au arătat că naționalismul poate fi o forță explozivă; preluând o parte din lozincile naționaliștilor belaruși, Lukașenko încearcă să se asigure suplimentar în fața posibilității unui scenariu revoluționar în timpul alegerilor prezidențiale.

Articol de Andrzej Poczobut
Traducerea: Maria Stanciu