Lukașenko înăsprește legislația împotriva manifestanților și 'extremismului' și declară sărbătoare oficială ziua invaziei sovietice a Poloniei
-
08 Iunie 2021 16:44
Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a semnat marți o lege care înăsprește sancțiunile pentru persoanele care participă la manifestații neautorizate și pedepsele prevăzute pentru 'extremism', potrivit AFP. Într-un document separat, Lukașenko a instituit o nouă sărbătoare oficială - Ziua unității naționale - la 17 septembrie, dată la care URSS a invadat în 1939 Polonia, împărțind-o cu Germania fascistă, în urma pactului Ribbentrop-Molotov, relatează publicația Zerkalo nedeli, citând agenția de presă oficială belarusă Belta.
Această nouă legislație este pusă în aplicare în timp ce regimul de la Minsk continuă represiunea implacabilă împotriva mișcării de contestare începută în august 2020, când o bună parte a populației belaruse a contestat realegerea lui Aleksandr Lukașenko pentru un nou mandat prezidențial, al șaselea la număr, în urma unui scrutin considerat fraudat pe scară largă. Represaliile declanșate de autorități au dus la arestarea a mii de persoane, încarcerarea mai multor sute de belaruși și exil forțat pentru sute de susținători ai opoziției sau jurnaliști.
O persoană care participă la mai mult de două manifestații neautorizate riscă de acum până la trei ani de închisoare, potrivit noii legi publicate marți pe portalul informațiilor juridice oficiale.
Noi pedepse sunt introduse pentru combaterea 'extremismului'. Pentru participarea la activități considerate 'extremiste' de către regim sau 'promovarea' unor astfel de acțiuni pedeapsa este de șase ani de închisoare. O persoană acuzată de 'finanțarea' unor astfel de activități riscă până la cinci ani de închisoare.
Publicația independentă Tut.by subliniază că definiția 'extremismului' în această lege este 'largă' și nu permite să se știe exact despre ce fel de activități este vorba.
În Rusia, acuzațiile de 'extremism' sunt utilizate pentru urmărirea atât a organizațiilor de opoziție, cum ar fi cele ale militantului anticorupție Aleksei Navalnîi, cât și împotriva grupurilor ultranaționaliste sau a mișcărilor religioase.
Noua legislație belarusă prevede de acum șapte ani de închisoare pentru 'violențe sau amenințare cu utilizarea violenței' împotriva forțelor de ordine, față de șase ani cât era până acum, și trei ani de închisoare pentru opunere de 'rezistență' la arestarea de către poliție.
În ultimele luni, numeroși manifestanți au fost condamnați la pedepse grele pentru delicte de acest tip.
Un nou articol adăugat la Codul penal interzice publicarea de informații 'personale' despre membrii forțelor de ordine sau rudele lor. Acesta prevede până la cinci ani de închisoare, în timp ce până în prezent erau prevăzute doar pedepse scurte cu închisoarea.
În 2020, opoziția a publicat în repetate rânduri date despre identitatea polițiștilor implicați în represiunea brutală a mișcării de contestare, întrucât aceștia apăreau la manifestații sistematic cu cagule pe cap pentru a nu recunoscuți.
În fine, publicarea de informații despre Belarus considerate drept 'false' de către actualul regim de la Minsk poate de acum fi pedepsită cu patru ani de închisoare, față de doi ani înainte.
La sfârșitul lunii mai, o nouă lege interzicea jurnaliștilor să acopere manifestațiile considerate 'ilegale' de autoritățile belaruse.
Referitor la noua sărbătoare instituită, 'această zi a devenit un act de justiție istorică pentru poporul din Belarus, împărțit împotriva voinței lui în 1921 în temeiul Tratatului de pace de la Riga', menționează serviciul de presă al președintelui belarus, citat de Belta, referindu-se la trecerea în componența Republicii Belarus de atunci a unor zone în partea de vest care aparținuseră celei de a Doua Republici Polone în perioada interbelică.
Pacea de la Riga (cunoscută și sub numele Tratatul de la Riga) a fost semnat la 18 martie 1921 în Riga, între Polonia și Rusia Sovietică, la terminarea războiului polono-sovietic.
Sursa: AGERPRES
