Astfel, sintagma „limba moldovenească” nu mai este folosită în niciuna dintre cele 16 școli cu predare în limba română din regiune.

Cu această ocazie, sursa face referință la datele ultimului recensământ al populației, din anul 2001, care stipulează că în regiunea Odesa locuiesc 123,8 mii moldoveni și 724 români. În 16 școli, până nu demult, procesul de învățământ s-a desfășurat integral sau parțial în limba indicată în documente drept moldovenească.

„Românizarea” școlilor moldovenești, precizează sursa citată, deschide oportunități suplimentare pentru elevi, pe lângă înscrierea la universitățile din România. În conformitate cu legea (expertizată de Consiliul Europei și a organelor acestuia) cu privire la drepturile minorităților naționale (comunităților) în anumite domenii, reprezentanții minorităților care au mers la școală înainte de 1 septembrie 2018 au dreptul de a finaliza studiile secundare în limba lor maternă, dacă aceasta este una dintre limbile UE.

Instituțiile private de învățământ superior din Ucraina au dreptul de a alege limba de predare dacă este vorba despre o limbă oficială a Uniunii Europene, asigurându-se totodată că studenții din astfel de instituții studiază limba de stat ca disciplină academică separată.

La fel, publicația amintește și despre incapacitatea autorităților moldovenești de a fi impus la timpul respectiv revenirea lucrurilor la normalitate printr-o mișcare complexă: chiar dacă prin Declarația de Independență din 1991, limba română a fost declarată limba de stat în Moldova, Constituția țării, adoptată în 1994, a legiferat limba moldovenească în baza grafiei latine. Doar pe 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a a statuat că din punct de vedere juridic Declarația de independență și Constituția constituie un tot întreg, iar în caz de neconcordanțe, prima are forță juridică mai mare. Astfel, limba oficială a Republicii Moldova este româna. Cu toate acestea, Parlamentul nu a operat niciodată modificări în Constituție și limba moldovenească este încă menționată acolo.

Ziarul Dumskaia menționează că lingviștii și politicienii încă se ceartă dacă limba moldovenească este o limbă unică sau un dialect al limbii române, una dintre limbile Uniunii Europene.

Totodată, se menționează că majoritatea asociațiilor etno-culturale din regiune împărtășesc poziția Curții Constituționale a Moldovei și chiar au dat în judecată Ministerul Educației al Ucrainei, cerând modificări ale programelor relevante pentru școlile naționale și redenumirea limbii de predare. Fără aceasta, au spus ei, absolvenții au probleme, de exemplu, la intrarea în universitățile din România: trebuie să obțină certificate suplimentare de competență în limba română.