Situația în cauză cel mai bine este reflectată de un studiu realizat de Catedra de sociologie a Universității de Stat. În cadrul dezbaterii, cifrele au fost comentate de juristul Ștefan Gligor, expert permanent al proiectului IPN "Depășirea stereotipurilor de integrare europeană prin comunicare". Statistica demonstrează că mai puțin de 40% din ucrainenii care trăiesc în Moldova studiază ucraineana în calitate de primă limbă. Pentru mai bine de două treimi aceasta este rusa. Și doar 8,2% studiază româna în calitate de limbă secundă.

Potrivit aceluiași studiu realizat acum zece ani, 65,5% dintre găgăuzi studiază rusa  în calitate de primă limbă. Găgăuză este a doua limbă de studiu doar pentru 27% din găgăuzi. Și mai puțin de 7% studiază  româna în calitate de limbă secundă.

O altă situație este doar printre bulgari - 45% dintre ei învață bulgara ca limbă primă, rusa este considerată ca limbă secundă de 40%, romana - de 10%.

Printre cetățenii din Moldova de naționalitate rusă, doar 11,2%. au numit româna limbă de studii și utilizare.
.
"Statul nu a reușit să implementeze cu succes politica sa de integrare lingvistică a minorităților naționale. A ales o politică de trilingvism, adică studierea mai multor limbi. Dar pentru ca elevii să fie motivați să învețe simultan limba maternă, limba rusa ca mijloc de comunicare interetnică și româna ca limbă de stat, au fost necesare programe și tehnici de integrare puternice. În lipsa acestora s-a ajuns la efectul opus: etniile își uită limba maternă în favoarea limbii ruse, nestăpânind limba română", a menționat Ștefan Gligor.

Potrivit lui Alexei Axan, profesor, autor de metode de predare și manuale de limbă română, printre reprezentanții minorităților naționale din Moldova continua să bântuie opinia, că limba română este complicată și greu de studiat. "Categoric nu!. Limba română este studiată la fel ca oricare alta. Nu este cazul să mergeți la cursuri cu gândul că limba este dificilă. Profesorul, oricum, vă va dezbăra pe parcurs de această concepție greșită. Demonstrându-vă vice-versa inclusiv prin exemplele luate din limba maternă",- a afirmat Alexei Axan.

Potrivit lui, calitatea predării limbii române pentru vorbitorii de alte limbi s-a schimbat considerabil. "Există profesori foarte buni. Mulți îmi sunt discipoli. Mulți s-au dezis de metodele școlare de predare, în care, desigur, trebuie multe lucruri de schimbat", a menționat Alexei Axan.

El a calificat această problemă drept una scrupuloasă și dureroasă pentru profesorii de limbă română. "Sunt întrebat de multe ori: de ce copilul meu învață engleza cu plăcere, dar româna nu. E vorba de programele școlare. Ceva trebuie schimbat în ele. Manualele conțin astfel de texte, încât, pe baza lor, elevul nu va vorbi niciodată fluent românește", subliniază Alexei Axan.

"Când învățam limba rusă, mie, înainte de a-mi sugera să citesc Pușkin sau Cehov (pe care îl iubesc foarte mult), mi-au altoit dragostea pentru vocabularul obișnuit și simplu. Pentru ca să pot întreba, de exemplu: "Ce mai face mama?”. În programele școlare actuale aceasta lipsește. Ministerul Educației ar trebui să se gândească și să schimbe ceva aici ", a menționat Alexei Axan.

O altă problemă a fost sesizată de Iulia Semionov, președintele Asociației Jurnaliștilor vorbitori de limbă rusă din Moldova. "Depinde foarte mult de personalitatea profesorului. Uitați-va, mii de elevi care absolvă școala, nu pot lega două vorbe în limba română, dar sunt și cazuri, când în baza ei persoanele fac o carieră strălucită. Deci, depinde mult de profesor", insistă jurnalista.

Drept exemplu, jurnalista i-a dat pe doi profesori de limbă română de la Liceul Teatral. "Au aceleași manuale și metodologii ca și ceilalți profesori școlari, dar ei și -au conceput munca astfel, încât elevii lor să cunoască perfect limba română și să-și continue studiile la facultate tot în română” –a menționat Iulia Semionova.

Potrivit ei, "profesorul trebuie să dezvolte abilitățile de comunicare și să contacteze cu copiii astfel, încât să-i intereseze de obiectul predat". "Acum avem o mulțime de literatură și cursuri la această temă. Dar, de asemenea, e și cazul Ministerului Educației să acorde atenție acestui subiect”, a concluzionat Iulia Semionova.

Dezbaterile publice "Limba ca valoare integrantă în dezvoltarea europeană a societății" fac parte din ciclul "Depășirea stereotipurilor de integrare europeană prin comunicare". Agenția de presă IPN organizează dezbaterile publice cu supor-tul Fundației Hanns Seidel.