El a pus de asemenea în lumină dependența extremă a UE față de gazul importat din Rusia, care îi limitează capacitatea de acțiune împotriva Moscovei.

Însă, chiar dacă UE a adoptat un pachet de sancțiuni fără precedent, ea continuă să finanțeze Rusia prin achizițiile energetice de care nu se poate lipsi pe termen foarte scurt.

Această dependență îi amenință de asemenea economia, care trebuie să se consolideze după ce a suferit deja șocul istoric al pandemiei de COVID-19.

'Acest summit este cel al tresăririi europene, al suveranității europene', se subliniază la Palatul Elysée.

Președintele francez Emmanuel Macron, aflat în campanie pentru realegere și care asigură președinția rotativă a Consiliului UE, vede în criza actuală confirmarea tezelor pe care le dezvoltă de mai mulți ani.

Liderii celor 27 de state membre se vor reuni la Palatul Versailles joi, cu începere de la ora locală 16:30 (15:30 GMT), și vor începe printr-o discuție legată de apărare și energie, înaintea unui dineu de lucru cu privire la Ucraina. Ziua de vineri va fi consacrată consolidării modelului economic al UE.

'Este un moment decisiv pentru Europa, o Europă care își pierde naivitatea', a apreciat șeful guvernului belgian Alexander De Croo.

Summitul nu ar urma să adopte decizii, ci mai degrabă să stabilească orientări politice care vor fi puse în practică în lunile viitoare.

Apartenența Ucrainei la familia europeană ar urma să fie reafirmată, chiar dacă proiectul Kievului de a adera la UE nu poate fi avut în vedere decât pe termen lung.

Conform unui proiect de concluzii, Cei 27, care reafirmă rolul-cheie al NATO, vor sublinia voința de a investi 'mai mult și mai bine în capacitățile militare', de a favoriza cooperarea industrială și achizițiile comune, în vreme ce o strategie de apărare urmează să fie publicată înainte de sfârșitul lunii.

Liderii UE vor examina de asemenea proiectul Comisiei Europene de a reduce cu două treimi dependența de gaz rusesc încă din acest an, precum și de a diminua importurile de cărbune și petrol din Rusia, diversificând furnizorii și dezvoltând energii alternative cum sunt cele regenerabile sau hidrogenul.

Creșterea capacităților de depozitare a gazului, dar și 'optimizarea funcționării pieței de electricitate', cerute de Spania și Franța, sunt de asemenea evocate, la fel și angajamentul pentru noi măsuri urgente menite să atenueze impactul creșterii prețurilor la energie pentru cetățenii UE. Prețul de peste 2 euro al litrului de benzină provoacă temeri privind revolte sociale de tipul 'Vestelor galbene'.

În alte domenii decât energia, Europa își mai propune creșterea capacităților de producție a unor componente cheie, cum sunt cipurile electronice.

Conform mai multor surse europene, Franța încearcă să-și convingă partenerii să adopte un nou plan de relansare, pe modelul fondului de 800 miliarde de euro pus în operă începând de anul trecut pentru a combate efectele pandemiei.

De data aceasta ar fi vorba despre un împrumut comun pentru amortizarea consecințelor războiului din Ucraina. Totuși, subiectul 'nu se află pe agendă', a afirmat ministrul finanțelor al Germaniei, Christian Lindner, reticent față de ideea unei noi mutualizări a datoriilor, la fel ca mai multe țări din Europa de Nord.

Comisia Europeană a indicat totuși săptămâna trecută că ar putea prelungi și pentru 2023 suspendarea regulilor rigorii bugetare dacă va fi necesar. O evaluare a impactului economic al războiului din Ucraina este prevăzută în primăvară.

În concluzie, acest 'summit de criză' vizează 'să arate unitatea Europei, este esențial', și ar putea 'pune bazele unei transformări în profunzime a politicilor europene', consideră Eric Maurice de la Fundația Robert Schuman.