Președinta lituaniană Dalia Grybauskaite, omologii săi estonian, Kersti Kaljulaid și leton, Raimonds Vejonis, sunt primiți la Casa Albă într-un moment în care Washingtonul pare să-și înăsprească poziția față de Moscova.

Discursul mai ferm adoptat recent de Trump la adresa Kremlinului a aplanat îngrijorările suscitate în regiunea baltică de primele declarații conciliante ale președintelui american adresate Rusiei după instalarea lui la putere.

Un înalt responsabil lituanian a declarat AFP sub protecția anonimatului că țările baltice vor cere SUA să le trimită mai frecvent baterii de rachete antirachete Patriot pentru exerciții militare. Ele vor, de asemenea, să facă parte din scutul antirachetă al NATO în Europa.

„Sper că SUA și alți aliați înțeleg că spațiul aerian al țărilor baltice trebuie să fie mai bine păzit și apărat", a declarat Dalia Grybauskaite pentru postul de radio public LRT, în ajunul vizitei. „Este important ca trupele americane să se afle în rotație permanentă în toate țările baltice”, a adăugat ea.

Anul trecut, NATO a desfășurat patru batalioane multinaționale în Polonia și în cele trei țări baltice, pentru a atenționa împotriva unei eventuale acțiuni pripite ruse, în timp ce armata americană a trimis rachete Patriot în Lituania, în cadrul unor exerciții.

Venit în iulie într-o vizită în Estonia, vicepreședintele american Mike Pence a evocat posibilitatea ca SUA să desfășoare aici sisteme Patriot.

Țările baltice au fost îngrijorate de retorica din campania electorală a lui Trump, de faptul că acesta a pus sub semnul întrebării utilitatea NATO și de absența inițială a unor critici la adresa președintelui rus Vladimir Putin.

În 2018, pe un zid din Vilnius a apărut imaginea lui Trump aplicând un sărut tandru pe buzele lui Putin (referire la sărutul pe gură dintre Leonid Brejnev și liderul sovietic german Eric Honecker), în timp ce un sondaj publicat anul trecut a dezvăluit că doi lituanieni din trei nu au încredere în președintele american.

Însă atitudinea oamenilor s-a schimbat după ce Trump a decis să furnizeze rachete antitanc Ucrainei, pentru a o ajuta să lupte împotriva separatiștilor susținuți de Moscova și a sporit finanțarea forțelor americane din Europa.

„La început, era răspândită incertitudinea privind angajamentul său (al lui Trump) față de NATO, însă ea a slăbit în ultimele luni”, a declarat pentru AFP un analist de la Universitatea din Vilnius, Kestutis Girnius.

Expulzarea de către Washington a 60 de diplomați ruși ca semn de solidaritate cu Londra după otrăvirea, în Marea Britanie, a unui fost spion rus, atribuită Rusiei de către guvernul britanic, este un semnal al unei atitudini mai ofensive, observă Simas Celutka, de la Institutul de Analiză Politică din Vilnius. „Consilierii săi au reușit să-l convingă pe Trump că a adopta o atitudine dură este singura formă de comunicare pe care Putin o ia în serios", a adăugat el.

Trump, care i-a criticat adesea pe „pasagerii fără bilet" din NATO, ar urma să felicite cele trei țări baltice pentru respectarea regulii NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărarea lor.

„Președintele vrea să arate că aceste țări stabilesc un nivel la care am dori să vedem că ajung și aliații noștri în termeni de (cheltuieli pentru) apărare", a declarat ambasadoarea americană în Lituania, Anne Hall.

Summitul americano-baltic prevede de asemenea un forum economic în cadrul căruia Lituania intenționează să semneze contracte în vederea majorării importurilor de gaz natural lichefiat american, pentru a-și reduce dependența de grupul rus Gazprom.

Riscul unui război comercial între UE și SUA ar putea fi de asemenea discutat la Washington, țările baltice fiind îngrijorate de o posibilă dispută transatlantică.

Cele trei țări baltice, a căror populație se ridică în total la șase milioane de persoane, au fost ocupate și anexate de URSS în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ele și-au recâștigat independența în 1991 și au aderat la UE și NATO în 2004. 

Sursa: Agerpres