În pofida depășirii datei limită (15 octombrie) stabilite de Londra pentru ajungerea la un acord asupra viitoarelor relații cu Uniunea Europeană, cele 27 de țări membre l-au invitat - într-o declarație comună - pe ''negociatorul-șef (al UE pentru Brexit), Michel Barnier, să continue negocierile în următoarele săptămâni''.

Într-o pauză a serii primei zile a summitului, președintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat că în timpul negocierilor de până acum între Londra și Bruxelles nu s-au înregistrat suficiente progrese.

''Cerem Regatului Unit să facă pașii necesari'', a spus Charles Michel.

Însă negociatorul-șef britanic, David Frost, s-a declarat ''dezamăgit'' de declarația comună a liderilor UE. ''Surprins că UE nu mai este hotărâtă să lucreze 'intens' pentru a ajunge la un viitor parteneriat'', a scris el pe Twitter. ''Surprins și de sugestia că ajungerea la un acord asupra tuturor pașilor viitori trebuie să vină din partea Regatului Unit. Este o abordare neobișnuită de a desfășura o negociere'', a adăugat demnitarul britanic.

El a precizat că premierul Boris Johnson va decide vineri abordarea Londrei, după încheierea summitului.

Deși nu se întrevede niciun compromis cu privire la trei subiecte majore - pescuitul, garanțiile solicitate de Londra privind standardele sociale și de mediu și maniera de soluționare a diferendelor în cadrul viitorului acord - Michel Barnier și-a exprimat speranța că săptămâna viitoare va putea fi găsită cel puțin ''perspectiva unui acord''.

Calendarul negocierilor este extrem de strâns întrucât perioada de tranziție expiră la 31 decembrie. Orice acord trebuie să fie ratificat de UE și de Regatul Unit, procedură care ia timp.

După prima zi a summitului de la Bruxelles, cancelarul german Angela Merkel i-a solicitat Londrei să dea dovadă de disponibilitate pentru un compromis; în schimb, țările UE trebuie de asemenea să facă un compromis. ''Fiecare parte are propriile linii roșii'', a explicat ea.

Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie, la peste trei ani și jumătate după ce a votat pentru Brexit, cu 52% la 48%, într-un referendum desfășurat în 2016. În prezent este în vigoare o perioadă de tranziție până la 31 decembrie, timp în care Londra va continua să aplice normele europene. Dacă Londra și Bruxellesul nu ajung la un acord asupra relațiilor viitoare, atunci de la 1 ianuarie 2021 raporturile comerciale dintre UE și Regatul Unit vor fi guvernate de regulile Organizației Mondiale a Comerțului.

Un scenariu fără acord asupra relațiilor viitoare ar conduce la disfuncționalități economice grave, care ar afecta companiile și lanțurile comerciale de ambele părți.

Pe de altă parte, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a trebuit să părăsească summitul UE după ce a aflat că a fost în contact cu o persoană testată pozitiv pentru COVID-19. ''Tocmai am fost informată că un membru al 'front office' a fost testat pozitiv pentru COVID-19 dimineața aceasta'', a anunțat Ursula von der Leyen pe Twitter.

La rândul său, premierul polonez Mateusz Morawiecki nu a putut fi prezent la summitul UE întrucât se află în carantină începând de marți, în urma contactului cu o persoană infectată cu COVID-19. Din acest motiv, Polonia este reprezentată de premierul ceh Andrej Babis la summitul Uniunii Europene. În Polonia, carantina obligatorie durează 10 zile pentru persoanele care nu prezintă simptome de COVID-19.

În concluziile primei zile a summitului, liderii Celor 27 au cerut Comisiei Europene și țărilor membre să-și coordoneze strategiile de combatere a COVID-19, precum regulile de carantină, urmărirea contacților transfrontalieri și testarea.

În cursul cinei, liderii țărilor membre au dezbătut o propunere a Comisiei Europene de a se realiza o scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 55% în raport cu nivelul din 1990, astfel încât să se atingă ''neutralitatea carbonului'' în anul 2050. În schimb, Parlamentul European cere o scădere de cel puțin 60%. Obiectivul actual este o reducere de 40%.

În urma discuțiilor, liderii UE au solicitat executivului comunitar să poarte consultări detaliate cu fiecare stat membru pentru a evalua situațiile individuale. Unele țări membre sunt sceptice în legătură cu costurile și efectele noului obiectiv, precum Polonia, care până acum a refuzat să susțină obiectivul UE de ajungere la ''neutralitatea carbonului'' în anul 2050.

Vineri, în a doua zi a summitului UE, liderii țărilor membre vor aborda situația sanitară cauzată de pandemia de COVID-19 și relațiile UE-Africa, dar posibil și alte subiecte de politică externă.