„În cadrul summitului, vom lua noi măsuri majore pentru a ne consolida descurajarea și apărarea, cu trei noi planuri de apărare regională, pentru a contracara cele două amenințări principale la adresa Alianței noastre: Rusia și terorismul“, a spus Stoltenberg, într-o conferință de presă în care a prefațat agenda și mizele summitului din Lituania.

Cele trei planuri vizează partea nordică a Alianței, pe cea centrală și pe cea sudică.

Potrivit secretarului general al NATO, „planul regional pentru nord vizează Atlanticul și Arctica europeană, planul pentru centru care acoperă regiunea baltică și Europa Centrală, iar planul sudic vizează Marea Mediterană și Marea Neagră“.

„Pentru a pune în aplicare aceste planuri, NATO pune 300.000 de soldați în stare de alertă sporită, inclusiv o putere de luptă aeriană și navală substanțială“, a continuat Stoltenberg, confirmând anunțul pe care l-a făcut luna trecută privind o nouă structură de forțe NATO, care nu a primit aprobarea finală la reuniunea miniștrilor apărării de la Bruxelles, dar care ar trebui aprobat la Vilnius.

Este de așteptat și o adaptare a structurilor de comandă și control, după cum tot secretarul general Jens Stoltenberg a anunțat la summitul formatului “București 9” al aliaților de pe flancul estic.

Anterior conferinței de presă a secretarului general al NATO, președintele Klaus Iohannis a transmis într-un comunicat că va solicita la summitul de la Vilnius adoptarea unui pachet de întărire a posturii aliate pe flancul estic, pe termen lung, în măsură să ofere țării noastre un grad superior de securitate și apărare.

Conform sursei citate, președintele Iohannis va sublinia, în cadrul discuțiilor, importanța fundamentală a continuării implementării deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, astfel încât să fie realizată, în mod unitar și coerent, pe întregul Flanc, o veritabilă Apărare Înaintată.

„Președintele Klaus Iohannis va puncta importanța deciziilor reuniunii aliate în ceea ce privește adoptarea unui pachet de întărire a posturii aliate pe Flancul Estic, pe termen lung, în măsură să ofere țării noastre un grad superior de securitate și apărare. De asemenea, șeful statului va reitera susținerea robustă pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce privește concretizarea aderării sale la NATO, precum și pentru partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova. În cadrul summitului, președintele României va susține reflectarea, în documentele și deciziile aliate ce vor fi adoptate, a importanței regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică“, a informat Palatul Cotroceni.

Prezent, de altfel, și la reuniunea în format restrâns a șapte lideri NATO la Haga, șeful statului român a apreciat că “NATO are nevoie de o apărare înaintată” și că “dată fiind poziționarea noastră strategică, România dorește mai multe forțe, structuri și echipamente pe flancul estic”.

În prezent, România este dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată. 

Prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Grupul de luptă al NATO din România a fost înființat oficial la data de 1 mai 2022 ca urmare a deciziei de la summitul extraordinar din 24 martie 2022, la o lună de la invazia rusă în Ucraina, fiind format din militari francezi, olandezi, belgieni, luxemburghezi și români. Conducerea este asigurată de forța franceză care a condus și Forța de Reacție Rapidă a NATO pentru anul precedent, iar armata franceză a instalat în România și un sistem de apărare MAMBA.

Această Forță a fost activată pentru prima dată în 2022, în România, după invazia Rusiei în Ucraina, iar forța franceză care a reprezentat vârful de lance dislocat în România s-a transformat în grupul de luptă al NATO de la Cincu și care, potrivit deciziilor summitului de la Madrid din 2022, va putea fi ridicat la nivel de brigadă.