Reuniunea din iulie va fi o întâlnire fizică, după cea de vineri prin videoconferință, la care liderii europeni au avut un prim schimb de opinii cu privire la pachetul de redresare economică în urma pandemiei de COVID-19, a anunțat la o conferință de presă președintele Consiliului European, Charles Michel.

Acesta a mai spus că a remarcat ''un început de consens'', adăugând însă că ''nu trebuie subestimate dificultățile'' generate de punctele de vedere diferite ale statelor membre și de acum înainte trebuie să se poarte negocieri.

La rândul ei, cancelarul german Angela Merkel a insistat asupra necesității unui ''acord rapid'', ținând să sublinieze că ''președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, ne-a amintit că ne aflăm în fața celei mai mari crize economice din istoria UE și trebuie să acționăm rapid''.

Vorbind despre planul de relansare propus de Comisia Europeană și discutat vineri de liderii europeni, care include un fond european de redresare ce însumează 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde de euro ar urma să fie subvenții și restul de 250 de miliarde împrumuturi, Angela Merkel a confirmat că unele state ''ar dori să se acorde numai credite și să nu existe granturi, altele ar prefera mai puține credite și mai multe ajutoare''. ''Totuși, cred că suntem în situația în care putem începe să negociem. Pozițiile diferite nu au devenit mai radicale'' față de cele inițiale, a mai constatat șefa guvernului german.

Un acord asupra fondului european de redresare și asupra bugetului plurianual, care împreună formează planul european de relansare, necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta ele trebuie să depășească divergențele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi și subvenții, criteriile de repartiție a acestora între state, precum delicata problemă a ''condiționalității'', adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor.

Comisia Europeană a atenționat că accesarea fondurilor prevăzute în planul de relansare va fi legată de reforme economice, în timp ce mai multe state care susțin rigoarea bugetară (așa-numitul grup al ''frugalilor'', respectiv Austria, Danemarca, Olanda și Suedia) insistă să fie privilegiate creditele, nu subvențiile. Oficiali europeni au promis că aceste condiții nu vor fi la fel de stricte cum au fost în timpul ultimei crize financiare, dar ele vor fi corelate cu agenda europeană privind mediul și digitalizarea.

Sumele propuse pentru fondul european de redresare ar urma să fie atrase de Comisia Europeană de pe piețele financiare, iar principalele beneficiare vor fi Italia și Spania, țări afectate semnificativ de pandemia de COVID-19. Potrivit Angelei Merkel, posibilitatea ca executivul comunitar să acționeze astfel ca un actor financiar, respectiv să emită obligațiuni, nu se numără printre temele divergente între liderii europeni. Nu este clar din ce surse va rambursa Comisia Europeană aceste sume, fiind evocate posibile noi taxe, inclusiv taxarea companiilor care au o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro.

Executivul comunitar dorește creșterea resurselor financiare proprii și pentru ca viitorul buget plurianual al UE (2021-2027), pentru care a propus alocarea sumei de 1.100 de miliarde de euro, să depindă mai puțin de contribuțiile statelor membre. Printre posibile taxe evocate se numără o schemă extinsă a taxării emisiilor de carbon, planificatul impozit asupra tranzacțiilor financiare sau o taxă vamală percepută asupra produselor importate în UE din state care nu au obiective de mediu la fel de ambițioase cum sunt cele pe care executivul comunitar le-a înscris în Pactul Verde european.

Potrivit Reuters, mai multe state est-europene, printre care Polonia, Cehia, Lituania, Estonia și Bulgaria, se opun utilizării veniturilor din certificatele de poluare, estimând că ele vor fi astfel dezavantajate. 

Sursa:Agerpres